vineri, 30 ianuarie 2009

Jurnal ratat.Banalul an 1988.

17-06-1988.Doua scrisori,una din Canada,cealalta din Statele Unite:/..aici la noi,la Toronto,pe campul romanesc se fac aproape zilnic serbari campenesti../Cea din State:/Dragii nostri,Va multumim pentru abecedarul si manualul de matematica trimis,dar sa stiti ca cei doi copii ai nostri abia pot citi romaneste,pe litere, si intre o carte in romaneste si una in engleza,ei o prefera pe cea de a doua./
O scrisoare de la tara:/Mam bucurat cand ai depus juramantul cu toate neamurile tale. La noi in sat e bine.Ieri s-au batut Dan si cu Doru.
Te salut soldatule Vasile T Rosu.Al tau var prieten si vecinii.George/

Ieri am fost in Costinesti.Pe Ring,la discoteca,o tanara cu patine cu rotile.
Pe caldura de treizeci de grade,doi adolescenti imbracati in pantaloni grosi,unul din ei are si ghete de iarna in picioare.
Radio Vacanta invita tinerii:intrucat La Costinesti se pun bazele multor casatorii sa vizioneze filmul american Scoala tinerilor casatoriti, si in continuare productia franceza Pisica isi scoate ghearele!

Secventa:Un invalid taiat pana la briu,mergand in maini cu niste manere de lemn in fata Garii Brasov. A inceput o ploaie torentiala si toata lumea sta adapostita numai el, singur, a ramas in suvoaiele de apa.
-Acum optsprezece ani am fost taiat de tren in aceasta gara si acum vreau sa merg la fiul meu care locuieste la Livada Postei!,striga cu o voce bubuitoare.
Un tanar vine spre el si se ofera sa-l ajute.Invalidul il refuza,ridicandu-si manios,jumatatea de trup si balansindu-l in aer.
Apoi,lasa manerele de lemn care l-au ajutat sa faca aceasta miscare,si-si spala palmele intr-o baltoaca din fata lui.
Scena este ireala,invalidul practic nu se apleaca de loc,este la acelasi nivel cu baltoaca.

20-08-1988.Ieri,un fotograf, pe plaja la Costinesti:/Facem fotografii si bust,cu picioarele goale , sa se vada si sireturileee...apoi pasind mai departe,vazand ca nu il baga nimeni in seama:/Nu va inghesuiti, ca-mi spargeti vitrinaaa..Cand gaseste un client,inainte de a-i face fotografia,scoate un urlet de muschetar care da lovitura de gratie.si toata lumea razand, se strange in jurul lui

24-08-1988.Ieri pe plaja la Costinesti,La Ring,la discoteca din aer liber,trei tineri au pus o patura jos,rucsacurile alaturi, si calmi,in timp ce in jurul lor toata lumea dansa,s-au apucat sa invete pentru restante.

Aflu un lucru interesant.Ceausescu a venit la Steagu Rosu chemat de muncitori.Cand i-a intrebat,ia sa vedem ce probleme aveti,in jurul lui nu se mai aflau decat stabii de la partid si securistii in halate de muncitori..bine,ar fi spus el,atunci sa stiti ca ce s-a intamplat la 15 noiembrie va ramane o pata neagra in istoria uzinei.
Se spune ca este tinut in viata cu transfuzii de sange de copii.
Are o sala special amenajata,in care da drumul la magnetofoane si se aud inregistrate aplauze si urale

26-08-1988.Pe plaja un fotograf striga cat poate: Colorata, maine-i gataaa...Tine in mana un teanc de fotografii alb negru pe motiv ca astea-s mai ieftine.Un tanar se apropie de el si-l intreaba: Da,alea, colorate,unde-s? Da, salamul de Sibiu,unde-i?,ii raspunde pozarul

30-08-1988.Sunt liber pana seara.Pe la ora noua dimineata imi da Cata(Zutri) telefon.Ne intalnim la Teatrul Dramatic.Povestim,mergem la o cafea. Mergem sub Tampa.

3-09-1988.Extrase ale agentului Vasile Memoria din ultimile lecturi din Moarte la Venetia de Thomas Man
/Aproape orice fire de artist are,inca din nastere,o puternica si amagitoare inclinare, de a admite orice nedreptate,atunci cand e generatoare de frumos,si de a-si darui omagiul oricarei partiniri aristocratice./

11-09-1988.Primesc un telefon de la Tom.Ma roaga sa-l imprumut si amabil il intreb unde-i convine sa ne intalnim.Imi descrie unde e apartamentul lui Petre.Ajung acolo pe la ora 13.Apartamentul e ca si nou, biblioteca si sevaletul domina totul.Amica lui Tom este si ea acolo.
Aflu ca sora lui Lia, amica lui Claudiu S, a trecut la iugoslavi.Din grupul ei de cinci persoane,trei au fost impuscati de graniceri,in timp ce inotau in Dunare.Au ajuns dincolo doar eu cu un baiat.Au oprit un autobuz i-au dat soferului cate zece dolari fiecare si acesta i-a dus pana la Belgrad,dupa care i-a turnat la politie.Tardiv insa,caci au ajuns in lagarul de refugiati.
La plecare Tom ma intreaba daca stiu pe cineva care cumpara o verigheta. Promit sa ma interesez.

A fost o perioada friguroasa, a nins pe munti, dar acum timpul s-a indreptat.
O ilustrata de la mare:/Draga Cristina,Sunt la Neptun de sase zile si timpul nu este deloc calduros aici.Ce-ai zice daca am face un concediu impreuna pe litoral peste cativa ani! Cu drag, Nelu!/

15-09-1988.Acum o saptamana, interviu la Europa Libera cu Silviu Brucan.
Idee:Romania poate ajunge prima tara din lume care-si planifica in mod deliberat subdezvoltarea.
In anul 2000 Romania va avea un statut neocolonial!

16-09-1988.Fantasticele intamplari ale unor oameni banali la sfarsitul secolului douazeci,auzite de agentul Vasile Memoria.

Un columbofil:Am luat cativa porumbei, le-am taiat aripile cu foarfeca si le-am dat drumul sa zboare.Peste doua saptamani aud pe scarile blocului niste tropaituri puternice,dup,dup,dup,deschid usa si ce sa vezi,mi se intorceau porumbeii pe jos, si facusera la restul de aripi niste bataturi,uite atata! Veneau saracii tocmai de la Timisoara.

Un vanator: Eram eu la vanatoare si dau eu intr-o poiana de o scroafa cu purcei de mistret.Purceii in sir indian,isi tine unul altuia coada in gura, si primul tinea coada scroafei.
Trag un foc si nu nimeresc.Mai trag al doile foc si nimic.Abia atunci mi-am dat seama:toti porcii erau orbi.Am luat o sfoara, si i-am dat-o s-o ia in gura scroafei, si asa i-am dus pe toti acasa la mine.

Un vanator:Coboram pe partie cu schiurile,cand deodata ce sa vezi?Ridic ochii in sus si vad un vultur!
Din viteza pe care o aveam,iau pusca de la spate,ochesc si trag! Vulturul se prabuseste intr-un luminis.Can ajung acolo,ce sa vezi? Cazuse peste un vulpoi care avea un iepure in gura!

Se zvoneste ca de aia nu se mai gaseste bautura ca se fac pregatiri pentru pomana.

17-09-1988. M-am ramolit.Confund 15 noiembrie cu 15 octombrie.
A treia parte a interviului lui Silviu Brucan la Europa Libera. E destul de convingator.
Morena, animal acvatic a carei muscatura rupe orice trup in doua.

Un amic care lucreaza in Steagu povesteste cum in sectia de turnatorie, banda pe care mergeau blocurile motor, a fost pur si simplu demontata pe dinauntru, surub cu surub, pana cand a cazut.
- Si ce-i cu asta?,ii replic
- Ce sa fie, e sabotaj!
Muncitorii isi primesc salariile plus patru conserve pe luna.

Scott Fitzgerald:
/ America e povestea lunii care nu s-a aratat niciodata./

20-09-1988.Termin povestirea O zi din viata tanarului Vasile Broasca, si ma simt,pentru prima oara, fericit.

Dupa amiaza plec prin oras.Atmosfera este posomorata.Pe Republicii aceeasi atmosfera apasatoare.Am intr-o plasa un borcan cu fasole.Ma intalnesc cu un amic,L ce-si plimba copilul.Ma opresc,dau mana cu el,mangai copilul pe cap.Si-a luat servici, e bine mersi.Ii spun ca ma grabesc si dau sa plec. Nu esti curios de o excursie mai indepartata? Cum eram cu spatele simt cum imi intra intrebarea ca un cutit. Ma intorc inapoi spre el:Nu, nu cunosc limba! Nici macar un pic?,insista el. Nu, nici macar un pic, si apoi exista un risc! Riscul este pentru toata lumea! Mai gandeste-te, si cauta-ma!
Ii promit ca o sa-l caut desi nu sunt sigur ca o sa ma tin de promisiune.

27-09-1988.Schimbarea orei oficiale de iarna imi provoaca greutati in adaptare.
Doisprezece cetateni romani de origine maghiara,refugiati la Ambasada Ungariei din Sofia, oras in care ei se aflau in calitate de turisti.

29-09-1988.Mi-am adus aminte de L, amicul care ma invitase la o trecere frauduloasa de frontiera si i-am dat un telefon din Centru .Alo, as dori cu L!, Salut,la telefon! Salut,sunt V! Pai, ce faci, nu vii la mine? Am uitat adresa. L mi-o spune si o iau agale spre locuinta sa.E o casa veche, o scara romantica. Imi deschide chiar L.E in halat,un halat gri,patat cu vopsele si are pensula in mana.
L si-a ras barba.Dau mana cu el.Scuza-ma, chiar pictam! Intru in bucatarie
Un sevalet cu picioarele taiate se odihneste pe masa. L picteaza dupa o fotografie.
Iau loc pe un scaun.In spatele meu e un geam si dincolo de el acoperisurile caselor stau pitite sub Tampa, a carei creasta se vede atat de aproape, incat imi vine s-o bat amical pe umar.
Credeam c-ai plecat! Inca nu, saptamana viitoare.Pana la Oradea si de acolo, nu stiu.Imi pare rau ca nu vi si tu!
Nu, nu vin,in schimb altceva m-a adus la tine.Vorbesc,vorbesc, L picteaza si pare ca se gandeste numai la treburile lui.La un moment dat il captivez. Lasa lucru si surade.
-Nu stiu, principalul e sa ajung acolo. Nu vreau sa raman in Ungaria,desi daca trebuie,stau trei ani obligatoriu si apoi plec mai departe.Vad eu! Un singur lucru mi-e frica:sa nu ma impuste! Caci, dupa ce m-au impuscat regretele sunt tardive!
Se lasase o liniste mormantala si cuvintele lui se imprastiasera ca undele unui lac.
-Cand ajung dincolo, ma apuc sa cioplesc,asta o sa fac,cioplitor in piatra pentru ca ma simt in stare.Mai raman aici un caiet de poezii,o piesa de teatru pe care o voi termina acolo si cam atat.
Aici nu mai am nicio sansa.Oamenii din jur parca sunt drogati. Nimeni nu zice nimic, vad care-i situatia si toata lumea tace.Totu-i pe cartela pana si cartofii care i-am luat, jumatate din ei sunt stricati..
- Si noi cum o sa luam legatura? il intreb.
- Treci peste o luna de zile pe la mine si maica-mea o sa-ti spuna.Ai telefon?
- Da!
-Atunci da-mi numarul si te sun eu.Te sun de dincolo.
Ii dau numarul si ma indrept spre usa.
- Daca mai stateai te prezentam mamei mele care a plecat cu copilul si puteai sa revii.
-Oricum si asa e bine prin telefon.
Ii urez succes.Sa nu spui nimanui ce ai in cap pana nu ajungi!, ii strig de pe scari
Sa nu spui nimanui ca ai trecut pe la mine,imi raspunde.
Cobor repede si cand sa ies in strada, un copilas trage cu un pistol de plastic si ma impusca.Ma intorc catre el.E copilul prietenului meu care vine cu bunica-sa de la plimbare.

miercuri, 28 ianuarie 2009

Trei fotografii care ma vor impresiona











Aceste trei fotografii ma impresioneaza mai mult decat toti artistii fotografi carora le-am vazut creatiile.
Reprezinta ce a urmat dupa lupta din Brasov- Bartolomeu din 7-8 octombrie 1916.
Acum acolo exista un monument,uitat de toata lumea pe langa care trec masinile bara la bara.
Mare smecherie daca maine ma duc si fotografiez un boschetar langa acel monument!
Un masacru, a fost atunci,dupa unii istorici, pana la doua sute cincizeci de morti.
Exact acesta este lucru care ma impresioneaza cel mai mult:Moartea!
Dupa aceste imagini s-au facut ilustrate postale, si oare cum suna ce scria pe spatele lor?Salutari din orasul Brasov, ne simtim minunat?
Oamenii care vin curiosi sa vada mortii,femeile care trag copii dupa ele,asa ceva nu se vede in fiecare zi, iar in ultima fotografie un soldat inamic zambind la aparatul de fotografiat.
Ma simt frate cu toti mortii acestia.
Atat!

Fotografiile au fost cumparate de domnul Molnos Peter,in anul 2005,intr-o piata de vechituri din Budapesta si fac parte dintr-un album cu campaniile militare austro-ungare din Transilvania Slovacia Ucraina Muntenegru.

marți, 27 ianuarie 2009

Jurnal ratat.Vara lui 1988

24-05-1988.In Sacele, o vitrina la un magazin de articole de doliu.Vitrina este foarte mica si ingusta si atunci ingeniosi,vitrinierii au pus un cosciug pentru copii.

Cu doua zile in urma, o ploaie acida. Radioactivitatea este foarte ridicata.Un coleg a vazut lacul de la Rotbav cu o floare galbena pe margine.Urmaresc prin oras baltile de pe trotuare.Un dobitoc:e polen, domnule!..

25-05-1988.Ma duc cu masina la Bran.Pe sosea, spre Cristian,aproape de calea ferata,un individ cu o tija metalica si casti la urechi.Se pare ca,da,sunt radiatii!

1-06-1988.Plec la Constanta.E aceeasi saracie ca si in Brasov.
Oameni umili,fete triste.La intoarcere ma doare ingrozitor capul.

3-06-1988.In Constanta sunt o multime de tigani care traiesc din bisnita si furat.
In port sunt rezervoare de cate douazeci si sase de mii de tone fiecare. Tiganii arunca o patura peste gardul de sarma ghimpata,se duc la rezervor si benzina o baga intr-o punga de naylon.Dupa aceea, punga este bagata in alta punga si legata cu sfoara.Este facuta ca un rucsac ce este luat in spate.Militarii au ordin sa nu traga pentru a nu pune in pericol de explozie rezervoarele.

6-06-1988 Nume de personaj feminin: Femeia Paradis

9-06-1988.Vin de pe drum, de la Constanta.Cumpar lapte si in timp ce stau sa-l fierb, in bucatarie mi se sparge oglinda.Semn rau! Intradevar nu realizez nimic!
Astept un trolebuz intr-o statie pustie.Se apropie un batran de mine si-mi spune ca nu mai circula trolebuzul pe ruta respectiva.Imi arata cealalta statie.Urc in trolebuz.Stau de vorba cu un cunoscut
:-Te plimbi cu revista Uniunea Sovietica in mana, ca orice reactionar care se respecta?
-Nu, ii raspund, am inauntru o cerere pe care nu am reusit s-o dau la aprobare.
-Stiai ca revista s-a scos de doi ani din colectiile de la Biblioteca Municipala?
-Nu,nu stiam!

22-06-1988.Nimic,nimic,nimic!

Scandal mare la Bucuresti.O firma straina a depozitat in portul Sulina substante chimice toxice, in anul 1986 si abia acuma biroul CC al PCR ia masuri drastice impotriva celor vinovati.Se zvoneste ca au fisurat recipientele in care erau substantele depozitate.Lumea isi retrage biletele de la mare.

27-06-1988. Ma apropii de concediu.Sunt epuizat nervos.

28-06-1988.Plenara CC al PCR.Conflictul ungaro-roman.In preziua conferintei cincizeci de mii de demonstranti la Budapesta manifesteaza impotriva planului de demolare a satelor.
Ca raspuns, din ordinul Bucurestiului este desfintat consulatul de la Cluj.
Ne indreptam spre sfarsit.
/Ultima faza a unei forme a istoriei universale este comedia ei/ Karl Mark.

1-07-1988.Umblu dupa acte de inscriere la examen pentru facultate.Se aud zvonuri potrivit carora se vor inchide marea majoritate a restaurantelor,exceptand cele de la hoteluri.Cauza: nu mai au ce sa ofere consumatorilor.
In oras nu se mai gaseste nimic.Ieri am fost in Sibiu. Intr-o macelarie,organe de animale.Cand am dat sa ies,macelaru a izbit cu o paleta una din numeroasele muste care se pusesera pe un plaman.
Musca pleznita s-a intins pe carnea sangeranda. Asa taticu, ai mai adaugat cincizeci de grame! El mi-a raspuns ceva ce n-am mai auzit pentru ca iesisem in lumina soarelui, afara.

4-07-1988.Doru imi spune ca l-a vazut pe individul de la 15 noiembrie,cel ce incepuse sa strige in fata sediului PCR,jos dictatorul.
Era pe strada cu un sul,un proiect, sub brat.Eu tot o sa-l opresc odata, mi-a spus Doru.Idiot cum e, este in stare.
Individul respectiv va purta un nume:Intelectualul si va figura in romanul pe care trebuie sa-l redactez. Alaturi vor aparea alte personaje:Femeia-Paradis,Domnul Gara de Nord,Le petit roman sexuelle,Agent Vasile Memoria,Doamna Constiinta Martor.

8-07-1988. Ma intorc de la Bucuresti.Observ trenurile aglomerate,ceva in genul trolebuzelor,rezultat direct al masurilor de economisire.

11-07-1988.Cartele pe paine.Afara de cateva zile ploua si este frig.
Un amic imi spune ca a auzit,acum doua saptamani,poate trei,o mie doua sute de brasoveni asteptau un tren special in Constanta care sa-i duca acasa.
Trenul lor a venit din Mangalia supraaglomerat. Brasovenii au facut scandal,huiduieli,geamuri sparte si tot tacamul.
Pana la urma au bagat o garnitura care i-a dus la Brasov numai cu doua sau trei opiri.Trebuie sa ma interesez.

13-07-1988. Implinesc treizeci de ani. Fara sa le spun prietenilor iau doua sticle de spumos.La Muzeul de Arta cu Petre, cu Tom, Vali,Andrei B,Sorin M,plus doua fete pe care nu le cunosc.

Secventa: Dupa 15 noiembrie 87,in urma atator telefoane distruse,cam la o saptamana,in vitrina magazinului Universal au aparut manechine aranjate,unele cu telefoane in mana,altele numai cu receptoare si cabluri.

15-07-1988.Banc care circula in oras,apropo de conflictul romano-ungar:/Hai sa dam mana cu mana/Cei cu inima romana/Intre noi sa nu mai fie/Intre noi sa nu mai fie/

16-07 1988.La ora 20 il intalnesc pe Tom.Mergem prin oras.Alcool nu mai exista.Nici in restaurante nici in alimentari.Tom ma intreaba daca nu am observat o oarecare nervozitate a oamenilor din jur.Nu ma mira. Ziua aceasta in care a disparut alcoolul definitiv vreau sa se numeasca Ziua Alcoolului.

8-08-1988.Dorin N atrecut clandestin granita dupa fratele sau care este in Seatle.Deocamdata Dorin se afla la Belgrad.
Discut cu doi amici in salonul de la restaurantul Parc.
Nu se poate face revolutie cu un popor ce nu are in spate cincizeci de ani de WC-uri cu apa,revolutia are nevoie de urbanitate,clasele sunt lipsite de constinta sociala,etc,etc.
Se aude ca depozitele sunt pline de bauturi.Unii spun contrariu.Fabrica de bauturi spirtoase de la Zagon s-a inchis din lipsa de materii prime.
Planul de construire a centrului civic al orasului Brasov a fost sistat.Fondurile s-au alocat pentru constructia orasului Targoviste.Ce nevoie are Brasovul de un centru civic,ar fi spus Sefu,cand el are unul deja construit?
In general, brasovenii sunt rau vazuti de autoritati.Grupurilor de turisti brasoveni care merg pe litoral li se fac tot felul de sicane.Se urmareste scandalizarea oamenilor,pentru ca apoi sa se arate cu degetul,vedeti cine face scandal si provoaca dezordine publica?
Se aude ca undeva,prin secuime,cincisprezece persoane au vrut sa fuga cu un avion utilitar.Nu au reusit si au aterizat tot pe teritoriu romanesc.
Zvonul este exploatat de autoritati pentru a se demonstra ca orice tentativa de trecere este sortita esecului.
In Tractorul aparent este liniste.Grupul de muncitori care faceau scandal,respectiv cei de la sectia T48,i-au implicat intr-un proces de furt de motoare si toti au fost indepartati din sectia respectiva.

Secventa:Invazia de furnici care a cuprins intreg orasul ma face sa ma gandesc la romanele lui G.G Marquez!

14-08-1988.Duminica.Merg de dimineata in piata.La Universal,langa o coada se aud tipetele unei femei.Ma duc sa vad despre ce este vorba.Un militian si un militar in termen trag de o femeie cu doua cosuri de zmeura.Scena este penibila.Femeia plange si tipa: Lasati-ma in pace,am sapte copii acasa! Incet se aduna lumea care face un semicerc in jurul scenei.
Langa mine apare un batran inalt cu chelie.Nu le e rusine,murmura el.Asta e dreptatea in Romania,trag eu, cu glas tare, concluzia.
Nu va e rusine,domnule!, se auzi glasul tunator al batranului. Intre timp cei doi militieni rasturnasera cosurile femeii. Unu dintre ei se intoarse catre catre batran si ii spuse: Asa mi-a dat ordin sefu!. Apoi dispar amandoi in multime.
Seful apare de la oarecare distanta. E un civil, mare ca un urs,pana in patruzeci de ani,bine hranit,obraz bucalat,fata de copil.
Scoate un carnet cu coperti bleumarin inchis pe care scrie Legitimatie, pe care o prezinta de la distanta.
Nu e cinstit sa dea kilogramul cu doua sute de lei!-Dar e cinstit ceapa sa se strice in aprozare si noi s-o cumparam de seara pana dimineata? Aia e alta treaba, ii replica seful si vezi nu mai simpatiza cu asemenea persoane si se indeparta amenintator.
Femeia culege zmeura de pe asfalt plangand.Plec scarbit de acolo.

16-8-1988. Acum cateva zile Ceausescu a fost in vizita la Uzina de autocamioane Steagu Rosu.Inainte de a aparea au venit securistii si s-au imbracat in halate.Muncitorii se amuzau pentru ca pe unii nu-i incapeau.Ba erau prea mari,ba erau prea mici.Muncitorii au fost efectiv incuiati in hale, si afara pentru intampinare au fost adusi muncitori de la uzina Tractorul,pe motiv ca apartin aceleiasi centrale.
Cand a trecut coloana in dreptul unei hale,muncitorii,pana sa se trezeasca securistii ce se intampla,s-au repezit si s-au urcat la niste geamuri.
Cat timp a trecut Ceausescu, au tinut maiinile sus,incrucisate,simbolizand ca sunt legati.

sâmbătă, 24 ianuarie 2009

Jurnal ratat.Calatorie cu trenul acum douazeci de ani

24-05-1988.Raport al agentului Vasile Memoria catre forurile superioare.

In data de 23 -05-1988 avand ca misiune supravegherea Autorului Jurnalului,mai precis deplasarea lui la tara,respectiv la Craiova si mai departe cu masina, anexez la raport biletele de tren in vederea decontarii.
Mentionez ca Autorul Jurnalului a intrat in atentia noastra in urma participarii la evenimentele de la 15 noiembrie 87, ca element dusmanos oranduirii socialiste.Este suspectat in fabricarea si raspandirea unor manifeste care au aparut ulterior evenimentelor mentionate.

Am luat loc pe bancheta langa el.Cand isi ridicase ochii de pe carte, locurile din jurul nostru se ocupasera pe nesimtite.Tocmai ieseam dintr-un tunel si toata lumea isi facuse cruce.
In statia Ramnicu Valcea,toate persoanele coborasera,mai putin eu,Autorul Jurnalului si un barbat mai in varsta cu rucsac vanatoresc.
In cadrul usii aparuse un individ solid cu palton si cu pantaloni grosi de navetist.
-E liber?
-Poftiti!
El isi puse paltonul si doua plase.
- Ma duc,sunt cu nevasta-mea,dar numai de al dracului ocup tot compartimentul!
Atunci aparuse batranelul cu nasul rosu.E ocupat!,striga Autorul Jurnalului.E ocupat! strigase si omul cu rucsac vanatoresc.Batranelul se puse pe bancheta de langa fereastra.
-Domne nu intelegi ca este ocupat!,zbiera furios individul solid ce aparuse pe urma lui,e ocupat,n-auzi? e ocupat! si gafaind il imbranci pe batranel din compartiment.
-Baiatul meu e militian,domne,daca te dau pe mana lui te baga-n puscarie! Iei trei luni ca popa!,urla in continuare individul
-Domne, dumneata sti cu cine te certi?ii striga si nevasta solidului aparuta in compartiment.
Batranelul zise ceva.
-Ce faci,ma injuri?Si cat ai clipi olteanul solid se repezi pe culoar si incepu sa-l loveasca pe batranelul firav.Dintr-un obraz ii aparuse un firicel de sange.
Deodata, din spatele lor,aparuse un militian din gara cu banderola rosie pe maneca.
- Ce s-a intamplat?
- Mi-a injurat nevasta fara sa-i fac nimic! urla olteanul.Apoi continua:baiatul meu e locotenent de militie si daca venea cu noi il baga in puscarie!
Militianul incerca sa tempereze spiritele:Domne,dumneavastra o sa va aruncati din tren!
- Gata,gata, facu olteanu si intra in compartiment.
-Domne, facu omul cu rucsac vanatoresc,da te-ai obosit de parca ai fi fost la lemne la padure,he,he,he..
-Of,doamne,maica precista,noroc ca nu a fost fiu-meu, ca il baga la inchisoare!
-Pe cine, domne,pe sufletul asta intre buze,pe balegarul acesta?
-Da,da,pe asta asa cum il vezi,ii replica olteanul.
- -Esti frumos ca o cucuvea! ii striga calatorul batranelului care se stergea de sange pe culoar.
- Eu i-am zis cu frumosul,incepu olteanul sa-si revina,ia domnule loc aici langa mine,pe bancheta, ca e loc destul,da el nu si nu, s-a dus langa fereastra unde-i tinusem loc lui nevasta-mea!
-Poftim,ia loc,hai inauntru,ii facu semn batranelului de pe culoar. Batranul intra. avea o caciula mare,trasa pe ochi,palton negru.
-Uite ce-i, domnule,facu olteanu,eu viu de la fiu meu care este locotenent de militie aici la Ramnicu Valcea,am fost la o petrecere,daca vrei iti arat, ca am in geanta niste viski, niste beteu,niste kent,nu prea am baut, in schimb sunt putin obosit!
Batranul surase impaciuitor.
- Ca, se adresa el acum tuturor calatorilor,toata noaptea m-am uitat la televizor color,la filme pe video, si tot imi cadea capul in piept, si nepotica imi striga,capul sus tataie,ehe,ehe,draguta de ea,are trei anisori si cand il vede pe Ceausescu la televizor,zice,uite pe tataia, si ii face si ea cu mana.
-Da,da,da,zise batranelul,el e tatal nostru,el ne tine pe toti!..apoi intr-un registru tragic,Asta e!
Autorul Jurnalului se pare ca devenise atent la ce se discuta in compartiment.
Olteanul isi continua netulburat monologul
-Domne, ma uit la fiu-meu cate a realizat in timp scurt,si masina si televizor color,combina muzicala,video cu saizeci de mii de lei si ce masa bogata a dat la petrecere.
O batrana din compartiment:-Am crescut sapte copii, si cel mic,atunci cand m-a chemat la telefon sa-mi spuna ca se insoara, si m-a chemat la nunta i-am zis..
Olteanul:-Zi nevasta,ce ne-a dat sa mancam? Pateu de ala de peste,pateu de ficat,apoi tuica,salata de beuf si nici nu mai tin minte!...
Batrana:-Fiul meu,cand m-a chemat la telefon sa-mi spuna ca se insoara,eu i-am spus..
Olteanul acoperind-o:-Ma uitam la fiu meu,statea in capul mesei si eu in dreapta lui,si neamurile lui nora mea incercau sa-l ia peste picior,ii mai aruncau o vorba in doi peri, se mai legau de chelia lui,da si fiu meu ii dracuia de-ti era mai mare dragul! Eram atat de mandru, de-mi bagai un cutit in inima nu-mi intra deloc!
Batrana:-Eu cand am fost la telefon,i-am zis lui fiu-meu,mama..
Da, nevasta,ce zici de nora noastra? fata desteapta,are vocabular, are cuvinte,asta e,are cuvinte..E o raca intre ei,am observat eu,cand mi-a spus ea,taticule imi iau si eu masina,credea c-o sa ma supar,da eu i-am zis,ia-ti,fata tatii,ia-ti!
Batranelul cu caciula pe ochi,ramas neobservat,se ridicase sa plece.Apoi se razgandi si se puse inapoi langa batrana ce tot incerca fara succes sa povesteasca.
-Domne, da parca ai vrut sa pleci? ii replica ea si isi trase pe pe bancheta sacosa pe care ameninta sa stea calatorul.
Batranelul se puse inapoi,impasibil.Apoi peste cateva momente replica:-Dumneata acuma m-ai suparat,m-ai suparat mai mult decat m-au suparat copii mei!
Se lasase un moment de tacere,in care trenul navalise cu toate rotile in compartiment.
Batranelul statea cu spatele la calatori,privea afara pe culoar si-si frectiona cu o mana pieptul in dreptul inimii.
-Toti avem necazuri!,zise cineva
Batranelul intoarse capul si privi in ochii Autorului Jurnalului.
Avea fata scaldata in lacrimi.

Rog dispuneti!

25-05-1988./Omul singuratic,in mutenia lui,vede si simte lucrurile mai sters dar si mai patrunzator decat cel ce traieste in mijlocul multimii..gandurile ii sunt mai grele,mai ciudate si au intotdeuna un iz de tristete..Singuratatea da nastere originalitatii,frumusetii indraznete si stranii,creaza poezia.
Dar in acelasi timp singuratatea genereaza absurdul,falsul,disproportionatul si nepermisul/
Moarte la Venetia-Thomas Man

Jurnal ratat.Brasovul in 1988.Existau fabrici!

26-02-1988.Ieri cu Tom in Restaurantul Jiul.Apare Alecu din Zarnesti.Ii cer detalii despre ce mai e nou in fabrica de armament 6 Martie Zarnesti.Alecu imi relateaza ca atunci cand au avut loc sedintele cu Preoteasa si Ion Radu,efectiv o sectie nu a mai vrut sa lucreze.Era un inceput de greva si lucru acesta nu era bine.Cel care se ridicase din randul muncitorilor era un muncitor care lucra greu in cea mai dificila sectie..Se numeste Arbuzaru,caut sa-i retin numele si amicul Tom imi spune ca numele vine de la harbuz,Arbuzan?nu,ma corecteaza Alecu,Arbuzaru,bine mersi, e important sa tin minte..omul acesta stie legile ca nimeni altul, si atunci cand au venit cei de la Partid, au intrebat, cu cine vorbim?,toata sala a aratat in spate,cu el,aha, au zis domnii cei grasi,deci dumneata esti capul revoltei?, si oamenii i-au luat apararea pe loc nu,nu, el este purtatorul nostru de cuvant!Si ce spunea acest Arbuzaru? Pai, ce saspuna? S-a ridicat in picioare si a spus,tovarasul Ceausescu la Plenare, la Congresul al treisprezecelea nu a aratat ca orice intreprindere care-si face cincizeci la suta din plan trebuie desfintata si reprofilata?A aratat? A aratat! Pai, atunci, haide sa ne reprofilam si noi,ce rost are sa mai primim statele de plata cu zero lei,zero bani?Si ce s-a intamplat? Ce sa se intample,au promis marea cu sarea,le-au dat banii pe doua luni din urma si dupa aceea nu le-au mai dat nimic.Si Arbuzaru tot acolo lucreaza? Bineinteles! Practic nu au unde sa-l schimbe, e locul cel mai greu,omul e un bun meserias,lucreaza simultan pe patru masini, si in fiecare zi, la ora sapte fara zece,pac, apare in salopeta!
Romania pierde clauza natiunii celei mai favorizate acordata de SUA.

Aud un detaliu grozav,citire de la un profesor care terminase facultatea acum vreo treizeci de ani:prin o mie nouasute saizeci si ceva a avut loc o tentativa de interventie a americanilor in Cuba.La noi, in Capitala, guvernul a autorizat o demonstratie a studentilor cubanezi in fata ambasadei americane. La inceput studentii au strigat lozinci, au respectat zona de securitate impusa de militienii care patrulau pe trotuar. Apoi au inceput sa arunce cu pietre in cladiri si in final au inceput sa se catere pe garduri.Militienii stateau in locuri mai dosnice,cu spatele la gard si cu mainile impreunate lasate in jos,le tineau studentilor scara!

3-03-1988.Citesc Jurnalul lui Eliade.Fac o baie fierbinte.Citat din Marcel Proust despre amanta a unui personaj: /Dar,desi nu putea s-o zareasca,ea continua sa-i stapaneasca actele ca acele astre care ne conduc prin atractia lor,chiar si in orele cand nu pot fi vazute de ochii nostri/

7-03-1988. In tren.El,ea,frate,sora.Urca de la Timisul de jos si merg pana in Darste,el respectiv pana in Brasov.Apare un militian care controleaza abonamentele.Face lucru acesta zilnic si aproape se cunoaste cu cei doi.-Abonamentele la control,va rog!-Poftim,l-ati cerut si ieri!-Da,dar daca l-ati uitat acasa! Nu?-Si dumneavastra? se adresa fratelui.-Poftiti,l-ati vazut si ieri.-Nu conteaza,spune omul legii luandu-i actul.-Unde lucrati?,o intreaba el pe tanara-La Republica!-Aha,la fabrica de panglici! Pai atunci ia aratati la control si poseta?Tanara isi desface supusa poseta.- Si dumneavastra unde lucrati? il intreaba militianul pe frate.-Eu? La uzina Steagu Rosu!-Aaa..uzina care face tractoare?!!- Nu,uzina care face trotinete si mitinguri!Omul legii pleaca brusc fara sa mai dea nicio replica.

Ce spune Balzac de mit? Istorie condesata.

10-03-1988.Merg cu Doru si Claudiu la restaurant Transilvania.Doru ne informeaza ca M, prieten la greu a lui Adrian Paunescu a fost in Bucuresti si a organizat o masa la manastirea Cernica. Au participat Paunescu, Marin Sorescu,Ion Alexandru.M a vrut sa-l invite si pe Ion Gheorghe.Acasa fiind la Ion Alexandru, acesta i-a spus: nu stiu ce are cu mine de cand am luat premiul!M a pus mana pe telefon si l-a sunat pe Ion Gheorghe,chiar acasa de la Ion AlexandruAlo,domnule Gheorghe,puteti veni la Cernica? Vine si domnul Alexandru!Il bag in p .a masii! a zbierat poetul Daciei Feniks, si a trantit receptorul.Ion Alexandru a auzit raspunsul dar nu a spus nimic. A trecut in alta camera.Dar, de ce nu se inteleg?Cred ca de la premiul pe care i l-au dat japonezii lui Ion Alexandru! Au fost invitati mai multi poeti din lume sa vorbeasca,probabil pe o tema data,timp de doua ore.Cand treceau doua ore vorbitorul era oprit.Ion Alexandru a vorbit doua ore si apoi japonezii l-au rugat sa continue.A vorbit sase ore.I-au dat premiul si l-au ales presedinte al unei asociatii de poeti sau cam asa ceva.Pe M Ion Alexandru l-a oprit la masa.Frate M,ai nimerit rau,azi e vineri si noi mancam de post! S-a servit fasole.Era stransa la masa toata familia,sancta familias,Ion Alexandru a facut semnul crucii inainte de a incepe sa manance.

19-03-1988. Petre G imi spune un termen folosit de Nae Ionescu pe care il gasesc plin de farmec:pretutindenari.

26-03-1988.Ajung acasa seara.Fac o baie,stau singur si fumez pe intuneric.Deodata se dechide usa,intra domnul I cu tatal meu. Domnul I este imbracat in pardesiu negru, a murit fratele lui din Alba, a fost la inmormantare,au fost trei popi si toti au mintit,primul ne-a vorbit despre faptul ca noi nu stim daca exista sau nu lumea de dincolo,caci nimeni nu s-a intors de acolo,al doilea ne-a vorbit ca noi suntem crestini nu ca ungurii sau rusii si trebuie sa respectam postul pastelui.Al treilea n-a vorbit nimic dar a mers la restaurant si a binecuvantat masa plina de mancaruri de carne. Si cred ca oamenii sunt ingrijorati de ceea ce se intampla acum, ca veneau taranii si stateau la priveghi si nu discutau decat despre noua lege care trebuia sa le darame casele si sa-i mute la bloc,unde n-ar mai fi avut nici un petic de pamant.Eu il ascult pe domnul I un pic absent si deodata il intreb,bine,dar daca darama satele, ce vor face cu cimitirele si bisericile,caci fiecare sat are un cimitir? Vezi, eu nu stiu, dar poate nu or sa ajunga pana acolo!

4-04-1988.S-a pus cartela la lapte.Numai pentru copiii pana la un an.
Amicul T s-a dus cu doi prieteni de-ai sai la barul de noapte de la Aro.Au facut o consumatie de trei mii de lei pe care a platit-o unul din cei doi.Cand au iesit afara la ora 1,T a spart o sticla de statuia soldatului sovietic din parc.Ceilalti doi nu au vrut sa faca acelasi lucru.Unul era ziarist celalalt, mare secretar UTC peste o uzina.T vrea sa plece in America
Expresie:Tara Barsei=Tara Bursei

17-04-1988. Cu o zi inainte mergeam cu viteza cu masina pe un ger cumplit si loveam vrabiile ce nu mai puteau sa se ridice de pe asfaltul ceva mai cald decat campurile din jur pline de zapada.Ninge incontinu.

18-04-1988.Duminica Tomii.Merg la P,la Muzeul de Arta. Acolo este H.Stam cu doua sticle devin.H are o poanta Numeste fostele institute de trei ani, facultatile de o mie de zile. Anunt pe usa de la scara unui bloc: Venim sa citim lumina pana la ora 18 caci dupa ora 18 se ia.

18-04-1988.Aflu ca la uzinele Steagu Rosu si Tractorul e iar scandal mare.Muncitorii cer mancare si bani. In uzina Tractorul s-au distribuit unsprezece mii de oua.Sora domnului I care e sefa in alimentatie s-a ocupat personal de acest lucru.In Steagu Rosu,sectia 420 de cateva zile nu lucreaza.A venit prim-secretarul Preoteasa,a venit Securitatea sa discute cu ei,ce sa discute?muncitorilor nu li se platesc salariile,sunt chemati si duminicile la lucru,au fost batuti cativa maistri.

23-04-1988.Zi calduroasa de vara.Cu doua zile in urma discut cu rudele mele din Vulcan.Si in Valea Jiului este fierbere.La Lupeni minerii nu se prezinta la lucru.Criza alimentara se adanceste.La noi s-a schimbat ratia la oua si carne.Zece oua pe luna in loc de cinci,si de la intai mai,de la o jumatate de kilogram de carne de persoana la un kilogram.Vin in Gara un grup de polonezi.Colegii mei ii intampina si ii baga la poarta.Au medicamente,tigari cafea si rujuri,un inel de aur si guma de mestecat.Dupa doua ore apare Militia si face perchezitie in vestiar la dulapuri.Discut despre polonezi cu un coleg. A fost atlet de performanta si imi relateaza:prin optzeci si unu am fost in Polonia la un concurs de atletism.Ne-au cazat la un camin studentesc.Pe atunci era rau la ei si bine la noi.Totul era pe cartela le ei, pana si imbracamintea,nu numai mancarea.Colegii mei carau salamuri de sibiu,conserve de carne si tot felul de prostii.Cand am ajuns in fata caminului,de la caminele din jur, aparusera lozinci in limba engleza si erau cateva sute de studenti la geamuri.Credeau ca suntem o delegatie de rusi si incepusera sa ne fluiere. Pe lozincile in limba engleza scrisesera,Afara cu rusii din tara,Afara cu trupele sovietice si chestii din astea.Cand au aflat ca suntem romani ne-au lasat in pace.Dupa aceea m-am imprietenit cu un polonez,atlet si el.Ne-am intalnit de patru ori,ultima oara la un concurs la Berlin.Dupa terminarea competitiei am fost la un restaurant si ne-am machit.Mi-a spus ca el simpatizeaza cu Solidaritatea.

27-04-1988. Exercitii franceza.Cumparaturi la Alimentara.Expresie:Ne-am tuicarit.

2-05-1988. Aflu pe 30-04,ca in urma cu doua zile,deci pe 28,in orasul Victoria de langa Fagaras a avut loc o explozie, urmata de emanatie de gaze care s-au simtit si in Brasov.Un cunoscut din Vistea imi confirma ca:da,intradevar, a sarit in aer o sectie de nitoglicerina,sectiile acestea sunt izolate si cu personal putin.Cinci morti din care patru sunt din comuna Vistea!
Doua familii bolnave de SIDA in Brasov.

7-05-1988.Cumparaturi din Sibiu.Alimente.Gasesc,conditionat, Cel mai iubit dintre pamanteni.Lectura asidua.
Copaci infloriti.Trec pe langa un gard si simt parfumul florilor de cais amestecat cu mirosul balegarului de porci.Alaturi,in strada, este parcat un Mercedes.

10-05-1988.Duminica 8 mai am fost la Sibiu.Era zi de meci in campionat.M-am preumblat in preajma stadionului.Astept sa se termine meciul sa-l vad pe Nicu Ceausescu, care e aici, prim-secretar.Eroare. Nu e la meci.A doua zi un coleg de serviciu imi relateaza ca, tot asa,umbla cu un alt coleg prin Sibiu si l-a vazut pe o straduta mai dosnica, pe Nicu Ceausescu,juca tenis de picior cu o minge, cu alti trei tovarasi de la Partid.Acestia erau grasi,dadeau plictisiti cu piciorul in minge si nu mai el venea la fileu sa atace.

21-05-1988.Citesc studiu lui Tudor Vianu despre Ion Barbu.Discutie telefonica cu PG despre cenaclu lui Alexandru Musina.

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

Jurnal ratat.Brasov 1988.S-a schimbat ceva?

5-02-1988.In gara la Sibiu,pe o remorca,langa un zid,o caprioara.Are legata de picior,cu o infinita delicatete, o eticheta cu adresa frigiderului.Trecatorii se opresc si se uita in tacere.Unii o atig cu degetul pe blana.Atat!
Dupa amiaza,in acelasi loc,doarme parca, la umbra zidului,un cerb cu gatul taiat.Privirile lacome ale oamenilor.
6-02-1988.Povestire de anonim. Eram in armata in garda,la Lido, adica la minister.Toata ziua patrulam pe culoarele din interior, si ori de cate ori vedeam un general luam pozitia de drepti.Noaptea era mai bine,culoarele pustii,usile sigilate.Trebuia sa mergem doar pe covor.Un pas gresit pe marginea lui si suna alarma.Nici daca ne intindeam pe jos nu era bine,peste un metru lungime orice corp provoca alarma.Asa ca dormeam lasati pe vine,destul de chinuiti.
15-02-1988.Profesorul universitar era poreclit Electronul.Tot timpul trimitea asistentul cu tot felul de treburi, adu-mi aia,adu-mi cealalta, si in timpul acesta lua bani de la studenti.
Deviza lui Dai mia,iei chimia! O singura studenta nu a indraznit sa dea ceva, si, dupa ce a iesit din examen desi a spus,cred ca am facut o lucrare de nota noua,cand s-au afisat notele, a fost singura care a picat.Biata fata a lesinat!
Afland treburile acestea,proaspatul student se gandi ca este mai cuminte sa dea bani.Se duse acasa la profesor,tocmai se pregatea sa apese pe sonerie,cand din curte, din niste tufisuri,dintr-un copac, de peste tot se auzi psiis,pssis,treci la rand esti al zecelea!
16-02-1988.Citesc Balzac Muza Departamentului /Lousteau propuse sa scrie fiecare o scrisoare in care sa arate motivele care-l obliga sa sfarseasca printr-o sinucidere,si, tinand la sine scrisoarea celuilant,fiecare din ei putea sa-l ucida fara primejdie pe cel necredincios.Cu toate ca-si dadusera cuvantul,nici unul,nici celalalt nu scrisesera scrisoare/
19 -02-1988.Raportul agentului Vasile Memoria catre forurile superioare.
Azi,19 februarie,aveam ca misiune aflarea adresei doamnei T,marea iubire secreta a autorului jurnalului.O gripa rebela m-a tinut in pat. De la orele 6 pana la orele 10, am stat in bucatarie, repetand ceremonia ceaiului.Pe la orele 11 m-am pus in pat si, fiind gata sa atipesc am avut un vis. O fractiune de secunda si gata, m-am trezit.Am incercat sa-l reconstitui.
Se facea ca doamna T era acasa si citea ziarul Scanteia.Nu inteleg de ce tocmai acest ziar,mai ales ca T stie cel putin trei limbi de circulatie.
Pe prima pagina era fotografiat tramvaiul dat in folosinta in orasul nostru.Langa vatman,copii imbracati in uniforme de pioneri,balast pionieresc cum spunea atunci nu amic.
Doamna T a studiat plictisita fotografia, a ridicat ziarul,cum statea in fotoliu,in dreptul fetei, cu gandul ca dupa o fulgeratoare privire in mijlocul ziarului,sa studieze ultima pagina.
Pe ultima pagina,dupa cum se stie, sunt stirile internationale.In numarul respectiv la rubrica intitulata Capriciile Vremii, era fotografiat un mare pod din America,un pod celebru pus pe o marca de blugi.Acum datorita topirii zapezilor era amenintat cu distrugerea.
In momentul in care T a intors ultima pagina s-a intamplat nenorocirea.Vagonul de tramvai,pasnicul vagon de tramvai de pe prima pagina, a inceput sa alunece pe sine si s-a indreptat spre podul american.
Copii incepusera sa tipe.Vatmanul care cu uiforma si cu pozitia sa inspira atata siguranta avea chipul schimonosit de groaza. Vagonul era in cadere deasupra pilonilor podului.
Doamna T era foarte indiferenta.Insensibila la tragedii ca orice femeie.Trebuia facut ceva!
Atunci,in clipa aceea grozava, a sunat telefonul.Pe fir era Casa Alba.Insusi presedintele Statelor Unite vroia s-o roage pe doamna T, din pasnicul oras Brasov,sa inchida la loc ziarul,ca tramvaiul de pe prima pagina sa revina la locul lui.
Doamna T stand asa goala in fotoliu, cu ziarul in maini, a tresarit auzind soneria telefonului,s-a uitat la ceas, si, cu plictiseala unei pisici uriase,s-a hotarat sa nu raspunda.
Precis e amantul,s-a gandit ea.
Tramvaiul a cazut in gol, si, inainte de a plescai in apele tulburi,s-a rostogolit de cateva ori prin Marile Canioane!
Rog dispuneti!
19-02-1988.Am cumparat o bucata de slanina 22 lei,o revista Romania Literara 5 lei.Total 27 lei.Am dormit de la ora 18 pana a doua zi dimineata la ora 6.
20-02-1988./ Femeile simt prin instinct pe barbatii care le indragesc pentru simplu motiv ca ele poarta fusta,pe aceia care sunt fericiti sa traiasca langa ele,fara a se gandi sa le ceara, prosteste,rasplata pentru galanteria lor.In aceasta privinta femeile au exact instinctul cainelui care, aflat in fata unui grup,merge drept la omul care iubeste animalele./ H de Balzac. Fata Batrana.
In Bucuresti,in fata companiei aeriene de transport bulgare,cateva zeci de persoane.
Cele din primele randuri,cu pixuri in mana,noteaza constinciosi,apoi se retrag,venind la rand cei din spate. Ce fac acolo?
Copiaza programul televiziunii bulgare pe urmatoarele doua saptamani.
22-02-1988 In Fagaras, la magazinul Universal,doi proaspati eliberati din penitenciar,in plina zi, au luat cate un covor expus la vanzare, si au inceput sa se plimbe,de la etajul unu pana la etajul trei si inapoi.Au urcat si coborat asa pana a venit Militia si i-a luat.
-Pentru ce am facut mai mult de trei luni nu puteti sa ne dati,asa ca noi vrem sa ne intoacem inapoi la puscarie sa scapam de iarna asta.
-Nu aveau locuinta,erau boschetari,d-astia care dorm in boscheti, da-i dracului!

25-02-1988.Seara la Muzeul de Arta.Bogdan,mare jazz-man,membru al clubului de jazz.
-In decembrie,cam la trei saptamani de la evenimentul din oras,15 noiembrie, a avut loc gala de jazz.Printre invitati se afla si un cantaret instrumentist din Germania Federala,Albert Mangelsdorff.Au venit la noi niste tovarasi (in civil) si ne-au spus,baieti, la concertul neamtului vin si niste ziaristi vest-germani, care sunt la Bucuresti cu cancelarul lor,Hans-Dietrich Genscher.Concertul este un pretext,noi nu trebuie sa-i lasam sa intre!
Gata, am raspuns noi, cei din club, se rezolva! Noi o sa v-i aratam si atunci cand apar la intrare ii intampinati si le spuneti ca numai sunt locuri.(mai erau doua sute de locuri nevandute,dar nu conta)
Daca intra in sala, au continuat tovarasii in civil,concertul dureaza trei ore si ziaristii pot intra in discutie cu oamenii,nu?
Pana la urma cantaretul de jazz nu a mai venit,a citit relatarile ziarelor occidentale, si i-a fost frica sa mearga in orasul in care muncitorii se plimba inarmati cu rangi si topoare.
Ulterior am aflat, ca madam Dobrescu de la Consiliul Culturii,primise sarcina de la Partid, sa-i intampine pe ziaristi in fata Teatrului,ha,ha,ha,va dati seama ce ar fi iesit,in primul rand ca nu se mai inteleg Partidul cu Secu,in al doile rand ziaristii aia erau prietenii nostri de fa Frankfurter Allgemeine Zeitung!
26-02-1988. Martor- M-am dus afara sa duc gunoiul.Am coborat numai in papuci, cu galeata si in mana aveam o tigara.In fata blocului am vazut un individ alergand cu o tigara aprinsa,imi dati va rog un foc,da cum sa nu,mi-a raspuns tipul,eu mi-am aprins-o si el apoi si-a continuat fuga.
Cand eram eu la container am vazut in spatele meu duba militiei dar nu le-am dat importanta.
Un militar in termen a coborat si mi-a suierat la urechi,mai umbli dupa femei sa le agati? si mi-a tras un bocanc la turloaie de mi s-au muiat picioarele.Hai,urca sus!
M-au urcat in duba si au inceput sa ma plimbe.Nu vedeam nimic numai auzeam motorul,un aro.Din cand in cand, se deschidea o viziera cu gratii de la sofer si ma intreba,zdrang,numele si pronumele,apoi iarasi,zdrang,adresa..zdrang,adresa!..eu tot ii spuneam, Neptun 5,Neptun 5!
La un moment dat masina s-a oprit si mi-au spus,da-te jos,ai ajuns,si cand sa ma dau jos eram in Noua si eram numai in papuci.Bine,dar eu nu locuiesc aici! Dar ce,crezi ca asta este taxiu!
Pai vad ca este un taxiu penal!
Pana la urma m-au dus inapoi acasa si i-am spus lui taica-meu.
Sa-ti fie invatatura de minte! Sa nu mai ceri niciodata foc de la oameni care alearga pe strada!

duminică, 11 ianuarie 2009

Jurnal ratat.Brasovul in 1988.Va place prezentul?

2-01-1988.Radio Paris citind presa internationala mentioneaza. In orasul polonez Wroclaw organizatia Alternativa Portocalie compusa din artisti amatori ce considera ca lupta impotriva regimului umorul, au iesit in piata din centrul orasului.
Prima data au aparut doi Mos Craciun care au inceput sa scandeze, Mos Craciun e unica sansa pentru reforma poloneza!
Au aparut militieni care i-au arestat.Dar alti doi Mos Craciun au patruns in piata impartind bomboane trecatorilor.Au fost arestati si acestia.Atunci au aparut din toate partile nenumarati Mos Craciun care au inceput sa scandeze Eliberati-l pe Mos Craciun!!!
Facand uz de bastoane,militienii i-au luat pe toti si i-au dus la Militie.Total o suta cincizeci de persoane.
Trei mii de persoane care se aflau in piata orasului au mers la sediul Militiei,indignate pentru arestarea artistilor amatori.
8-01-1988.Aud zvonul,de data aceasta din mai multe locuri,ca a fost gasit cadavrul unui general de securitate.Corpul intr-o parte,capul pe strada Nisipului,intr-un container.Razii puternice pe strada Nisipului.Personal nu cred nimic.
Bancuri. La 15 noiembrie,la Brasov, s-au batut,in fata sediului Partidului,fii lui Stefan cel Mare cu fii lui Stefan Gheorghiu.
A fost arestata crainica din gara CFR Brasov! Dupa ce a anuntat un tren,enumerand statiile de parcurs a spus
Dupa Brasov urmeaza Campina,Ploiesti,Bucuresti!
Gorunul lui Horea comunica cu Stejarul din Borzesti,fir direct Alo,Stejar Extrema Urgenta!
(aceasta, apropos de un articol in care se arata ca toti copacii avertzeaza ceilalti copaci cand apar omizile care sa-i distruga. Formula,stejar,extrema urgenta, a fost o parola a armatei romane,folosita pentru a transmite evenimentele de la 23 August 1944.)
9-01-1988.Metoda de trecere frauduloasa a frontierei Cativa indivizi ajung cat mai aproape de fasia de frontiera.Scot niste lopeti si sapa o groapa.Pun o folie de naylon si unul din ei se culca inauntru.Ceilalti pun o folie si pamant deasupra,chiar si arbusti.Vin dupa 24 de ore si il dezgroapa pe respectivul.Acesta le spune orele si traseele santinelelor.
Pentru a nu fi depistati de caiini toti poarta atarnate de rucsaci sticle de plastic de helas care sunt intoarse cu orificiul in jos si lasa sa cada picaturi de amoniac.Caiini granicerilor daca iau urma isi pierd mirosul.
18-01-1988.Imi povestea o femeie ce fusese internata la Psihiatrie ca a cunoscut o tanara, Dora,23 de ani.Statea cu picioarele sprijinite de pervazul ferestrei,niste picioare frunoase,cu mainile sprijinite de o masa si radea cu capul dat pe spate.Toate pacientele pe care le prindea le trantea langa ea si le saruta barbateste.
Fusese studenta la fara frecventa,isi luase examenele numai cu 10.In anul trei gasisera ca adeverinta de incadrare in campul muncii pe care o prezentase la inceput de an era falsa si o dadusera afara din facultate.
Duminica am avut un cosmar.Se facea ca-mi cazusera toti dintii.M-am sculat.Era ora doua noaptea si cearceaful era plin de saliva.Mi-am pipait dantura,era la locul ei si m-am bucurat.
Am dormit aproape toata ziua.
19-01-1988.
Amicul P G imi relateaza ca la uzina Hidromecanica, luni si marti muncitorii si-au manifestat nemultumirile. Acestia nu au venit duminica la lucru,dupa ce in prealabil vorbisera intre ei.
Pana la urma conducerea le-a dat dreptate,au ramas cu duminica libera.
28-01-1988.Sunt bolnav.Un inceput de abces,o raceala generala.
Decretul de amnistie a pedepselor pana la zece ani,reducere la jumatate a celor pana la douazeci de ani, a comutarii pedepsei cu moartea la douazeci de ani de inchisoare.
La uzinele 6 Martie Zarnesti nu mai apare la muncitori statele de plata batute la calculator,ci numai semneaza la casierie pe un caiet unde sunt trecute intr-un loc toate retinerile si in altul restul de plata.
29-01-1988 LECTIA DE ANATOMIE.
Merg cu masina pana la Persani prin Poiana Marului.In Sinca Noua iau un batran.Dupa chip are o varsta respectabila,fizic,de invidiat.
-Si cum iti spuneam eram in patruzeci si patru,pazeam un tren de marfa plin cu tigani ce mergeau in Rusia sa sape transee si sa munceasca..si tiganii nu vroiau nimic..mare porcarie..asa daduse ordin Antonescu..cu chiu cu vai i-am urcat in vagoane si am ajuns acolo..erau campuri cu balarii,cu ierburi..ca aici..ajungem acolo si legam pe cate un stalp,doi trei tigani cu capul in jos si ii tineam asa toata ziua..porcarie chioara..nu vroiau sa munceasca..Batranul se stramba si dadu din mana ca si cum ar vrea sa alunge o musca din fata ochilor.
Cand deodata a venit un avion, a aterizat,noi ne-am trantit cu fata la pamant,si batranul mima gestul,au coborat din avion romani de ai nostri si ne-au spus ca gata ,ai nostri au intors armele,eee, ne-am spus, acum ne intoarcem si noi ca domnii in tara,dar nu, cand colo,au venit rusii si ne-au spus,armele acolo, si ne-au aratat rastelul, si voi acolo, si ne-au aratat lagarul.
Am ajuns in lagar,era un ofiter cu noi care avea uniforma de soldat si nu vroia sa se stie ca este ofiter, si acolo i-am intalnit pe nemti pe care ii cunosteam ca fusesem cu ei..si tot asa ofiterul lor avea uniforma de soldat..numai daca ii para cineva la rusi..il arat cu degetul si spunea..ofiter si ..plutonier..atunci rusii ar fi stiut...
Si intr-o zi soldatii care ne pazeau ne spun ca a doua zi plecam... si noi vroiam sa stim unde ne duc,dar nu stia nimeni..nici macar ofiterul nostru care se intalnea cu ofiterul german si mai schimbau cateva cuvinte.Dar noi ne hotarasem,cum ajungem pe pamantul tarii sarim si fugim din vagoane..Si a doua zi ne-au incarcat in marfar si ne-au dus...Polonia..Cehoslovacia..si batranul ridica mana cat mai sus, ca si cum am fi avut harta Romaniei Mari in cabina,..pana in Germania,in portul numit Hamburg.
Acolo,in portul Hamburg,incarcam si descarcam vapoare...erau doua benzi si se rostogoleau pe o parte butoaie goale, si pe cealalta butoaie pline..Batranul isi balansa mainile in dreapta si in stanga sa..erau cu motorina..si vapoarele erau mari,mai late decat soselele astea..si noi acolo nu prea eram paziti,mergeam in port pe liniile ferate, ca era un fel de triaj,asa cum merg oile pe camp.Si eu eram mai la margine..si intr-o zi vad un marfar.. si pe locomotiva scria ce fe re,..e, mai sa fie..asta-i roman de al meu, si ma duc la mecanic.Era un mecanic din Curtici de la Arad si venise cu un tren de marfare.Eu m-am dat pe langa el si m-am imprietenit..In zilele urmatoare stateam intre linii,pusesem niste caramizi,deasupra o tabla si toata ziua faceam focul.Prajeam sfecla si cu aia traiam..prajeam sfecla,daca era mare o taiam in doua..
Si intr-o zi m-am dus la mecanic..i-am zis,ma iei in tara? si el a zis,hai ca te iau,..cand o sa fac vagoanele funie dupa locomotiva,vii cu mine..
Si am plecat cu el. si eu bagam carbune,luam si bagam cu lopata..am trecut Polonia si batranul zabovi cu mana in aer..Cehoslovacia..si trenul oprea in toate garile,caci se urcasera in el tot felul de oameni, si dupa aia au ajuns in Romania si au oprit la Arad..la Timisoara..la Cluj...pana am ajuns acasa.
Batranul bagase mana in buzunarul de la sortul ce-l avea legat la gat,scosese cateva monede si se pregatea sa mi le dea.
Si unde ramasesem?.. a,da..ieri ma cheama astia la Consiliul si imi spun ca nu-mi dau paine daca nu fac contract cu statul sa cresc animale..eu care am optzeci de ani..
- Bine,dar nu inteleg logica!,ii spun batranului,convins ca memoria i-o luase razna,ce are ce-mi povestesti dumneata cu cei de la consiliul!
-N-ai inteles nimic,ma batu batranul pe umar,..pai astia care sunt acuma la Consiliul Popular,nici nu se nascusera cand eu am trait cate ti-am zis.!!!...
30/31-01-1988.Sambata vin acasa cu trenul de Zarnesti.Grupuri de excursionisti. Stau acasa,citesc Balzac,Proust,cumpar bere si suc.Fac baie lenevind in apa vreo ora.
Duminica ma scol pe la orele 8,30.Mi-e frig,caut ceva sa ma invelesc.Ma apropi de geam.Afara a nins strasnic.Merg dupa-amiaza la U.Ma intorc seara.Afara ninge.
1-02-1988.Merg pana la gara.Trebuie sa plec la Sibiu.Zapada foarte mare.Trenuri de la Bucuresti si Moldova intarziate de la 120 de minute in sus.
Stau acasa.Ziua de solidaritate cu poporul roman.Demonstratii ale exilatilor la Paris Londra,Varsovia,Budapesta.Ascult pe rand BBC,Radio Paris,Europa..Se cere solidaritate cu poporul care sufera de frig si foamete.
2-02-1988.Ma scol foarte tarziu,dupa ora 10.Citesc Balzac pe care-l iau cu mine sa-l citesc pe tren pana la Fagaras.Afara zapada s-a batatorit si este polei.

vineri, 9 ianuarie 2009

Jurnal ratat.Brasovul imediat dupa 15 noiembrie 87

16-11-1987.Nu s-a anuntat la radio nimic.Nici dincolo inca nu s-a aflat. Europa Libera transmite stiri idioate din lumea intreaga. Imi vine sa dau aparatul de pamant.
Dau un telefon rudelor mele din Valea Jiului.Cand sa descriu detalii de la cincisprezece noiembrie nu mai intelege nimic la aparat.E clar ca suntem bruiati.
Ma duc in oras.Cladirea Partidului este pazita de Militie.Nu te poti apropia.Partea de jos a cladirii a fost zugravita proaspat ca sa dispara inscriptiile.Un camion plin cu geamuri este in fata Primariei.Cine a spus ca nu se gasesc geamuri?
Oamenii trec in tacere pe langa militienii insotiti de militari si caini cu botnitele puse.
Cand doi oameni stau pe loc,pe strada, e clar ca vorbesc despre un anume lucru.
Intru in cafenea.Doi amici,mai mult din vedere. Iau o cafea si ma aplec susotind.Recunosc in jur figuri dubioase.Le e tare dor sa traga cu urechea.
Detalii Muncitorii au plecat din turnatorie de la Steagu dupa ce au devastat toate birourile.Doi directori sunt in spital.Pe drum scandau Jos cu Epoca de Aur,Vrem duminica inapoi!.Troleibuzele care veneau,opreau.Soferii lasau captatorii jos,si alaturi de calatori se alaturau multimii.Oamenii de la balcoanele blocurilor aplaudau apoi coborau in strada si treceau in coloana.In fata mergea pustimea,aoi muncitorii din turnatorie si la urma poporul.
Un militian din intersectia de la Steagu Rosu a vrut sa intervina dar a fost batut si pus pe fuga.
Cand au intrat in sediul judetenei de Partid,militianul de acolo a fost legat de un stalp de langa un bufet aflat in interiorul cladirii.
Marele stab,Calancea a vrut sa stea de vorba cu oamenii intrati inauntru.N-a apucat pentru ca un individ i-a bagat un bat de steag in ochi.Avea ochiul plin de sange.
Ceilalti stabi au fost avertizati telefonic si au parasit cladirea.
S-au refugiat pe drumul cate urca pe langa magazinul Universal,sub Tampa.
Stateau printre copaci si unul cobora din cand in cand pana in mijlocul intersectiei si se uita spre Teatrul Dramatic,sa vada cand vine coloana de manifestanti.
Au fost urcati,in masini,cu vorba buna,vreo treizeci de copii.
Cele o suta de persoane (dupa un amic),fara incidente,au plecat cu autoritatile sa discute revendicarile.
Secventa.In timp ce completez acest jurnal,un elicopter spre fabrica de avioane.Deschid geamul.E un elicopter alb si cred ca este prezidential.
Ora 17.Europa Libera bruiata ingrozitor cand se transmit ultimele stiri.
Merg prin oras.Informatii-Au avut loc tulburari la Bucuresti,Ploiesti Brasov,prin Maramures( cu morti si raniti)
In uzinele Steagu Rosu au fost distruse calculatoare de zeci de milioane de lei(?)
secventa-Tanarul care a ajuns la portretul dictatorului,acolo sus, a strigat, Fratilor, asa nu se mai poate!!,apoi a dat drumul tabloului in uralele multimii.
S-au facut fotografii din tancheta si de pe marginea bulevardului cu camere ascunse.
Dimineata,a doua zi ,mama unui prieten a vazut un camion incarcat cu covoare persane fumegande.
17-11-1987.Secventa uitata Suluri de hartie higenica desfacandu-se in zbor,de la etajul judetenei de partid.
la inceput,in fata sediului PCR,muncitorul ce iese pe trepte cu macheta autocamionului si o tranteste de pamant,in uralele multimii.Secventa este intercalata dupa aducerea in fata a televizorului color al prim-secretarului si scoaterea fasului de militie in varful steagului.
Um martor:"Cumnatu-meu cu sora-mea vroiau sa mearga in Poiana Brasov, cand au vazut coloana scugandu-se pe strada.Era imensa,au ramas cu gura cascata.Cumnatu-meu s-a trezit in fata cu un individ solid,nebarbierit cu o fata intunecata.Era imbracat cu o pufoaica stransa la mijloc,ceea ce-l facea si mai fioros.
-Ba, tu ai ce manca? l-a intrebat omul.
-Nu, a raspuns cumnatu-meu.
-Treci atunci in formatie! si l-a luat de mana si l-a bagat in rand.Cumnatu-meu e un tip fricos si a vrut s-o stearga.Omul cu pufoaica l-a observat si i-a facut semn cu degetul. "
Martor:"Eu n-am apucat s-ajung sa mai vad ceva.Am ajuns in coloana pana la Hidromecanica.In jurul nostru fugeau numai masini negre cu numar de Bucuresti.Fugeau inebunite in toate directiile."
Extras de presa Marti,17 noiembrie 1987."Sedinta Consiliului de Stat.Luni,16 noiembrie 1987, a avut loc sedinta Consiliului de Stat,prezidata de tovarasul Nicolae Ceausescu,Presedintele Republicii Socialiste Romania...
Consiliul de Stat a apreciat ca alegerile de la 15 noiembrie desfasurate intr-o atmosfera de inalta responsabilitate civica,de profunda angajare revolutionara si patriotica,reprezinta o puternica afirmare a unitatii intregului popor,in jurul partidului,a secretarului sau general,tovarasul Nicolae Ceausescu,presedintele Republicii Socialiste Romania... "
19-11-1987.Muncitorii din Steagu au fost tinuti duminica pana la orele 18.(cei care nu au aflat de ceea ce fac cei din turnatorie.)
Ancheta condusa de Emil Bobu.Li s-au dat muncitorilor salariile,pana si pe concediile fara plata.
Sedinta de partid,luni.Membrii de partid sunt informati ca celor vinovati li se va aplica pedeapsa capitala.La Militie si Securitate se primesc zeci de anonime in care se ameninta cu incendierea uzinelor.Europa Libera a aflat si anunta din ora in ora.In fruntea stirilor,evenimentele din oras.
Miercuri seara,la televizor, meciul Austria-Romania.Fotbalistii fac meci egal si pierd calificarea.Un prieten:"Mai bine ca nu ne-am calificat.Oamenii nu trebuie sa se bucure!"
In aceste zile sunt plecat mereu,Fagaras,Sibiu.Aud ca situatia aprovizionarii a fost schimbata.Salam,oua la toate alimentarile.Oricum eu nu gasesc nimic.
20-11-1987.Ieri seara am ascultat posturi straine.BBC,Radio Paris,Europa Libera.In general stiri cu aproximatie exacte.
Dimineata pe la 11,facut un raid in oras.Cozi la orice,salam,branza,napolitane,pungi de pastic,pui,cozonaci,etc..Pe strada Lunga trece un TV albastru,numar mic, cu zabrele la geamurile din spate.Intorc capul dupa el.Se vad chipurile militienilor la geamuri.Obser apoi ca masina este lasata pe spate.Probabil, incarcata de arestati ce sunt dusi la penitenciarul din Codlea.Mersul istoriei.
24-11-1987.Noua zile de cand imi completez jurnalul pe un butoi de pulbere.
Detalii vechi.Dupa zvonuri-Muncitorii din doua sectii(scularie si modelari?) au venit sambata noaptea,la schimbul trei si nu au vrut sa lucreze.Plecati atunci acasa,le-a spus sefii.Nu,au raspuns ei,asteptam colegii de la schimbul intai.
S-a format un grup al sefilor care sa discute cu muncitorii.Au intrat intr-o sala sa parlamenteze,dar muncitorii ,pac,au dat cu pumnul.
Spre dimineata a venit Calancea de la Partid,insotit de sase indivizi in civil.
"Ce,ma,s-a umflat tarata in voi? Vreti sa aveti belele?"
Un batran a iesit din formatie,s-a proptit in fata stabului si brusc i-a dat doi pumni.Calancea s-a prabusit.Civilii l-au tras langa un zid si au vrut sa puna mana pe batran.S-au repezit muncitorii si au inceput sa-i bata. Cei sase nu au reactionat deloc.Au indurat cu stoicism toti pumnii si toate picioarele primite.De,zice cineva,pentru zece mii de lei cat o fi avut fiecare securist,as fi indurat si eu!
Dupa izbucnirea marsului,Calancea ramas singur in sediu.Stia ce-l asteapta si vroia sa pozeze in victima ca sa stearga grosolaniile comise.
In sedinta organizatiei UTCdin Steagu Rosu, s-a propus si aprobat pedeapsa capitala pentru cei vinovati.Bine,am strigat,dar nu este posibil asa ceva!
Ha,ha,este o Mafie puternica a trebuit sa aprobam.Pe coridor,cand am iesit,secretarul UTC cand trecea prin dreptul unui tanar acesta ii sufla printre dinti calaule..calaule..
-I-am vazut pe cei care demonstrau,erau disperati!
-Toti suntem disperati,mi-a raspunsfata care lucra la Steagu Rosu si brusc ochii i s-au umplut de lacrimi.
Studentii se agita si ei.Pe Colina Universitatii,la camine,au aparut intr-o noapte lozinci.
Intr-o zi ,trei studenti s-au postat in fata cantinei de pe strada Memorandului cu o pancarda:"Muncitorii arestati nu trebuie sa moara!"
Colegii lor au facut un cerc simbolic in jurul celor trei,pana a intervenit o patrula de militie cu o duba si i-a luat.
Au fost exmatriculati.Erau anul patru.


6-12-1987. O victima nevinovata a evenimentelor de la 15 noiembrie. Batranelul care raspundea de garzile patriotice pe Steagu si care avea pe mana cheile de la magazia de arme,de frica,s-a inchis inauntru.L-au gasit luni.Murise de infarct.
Martor:"Frate-meu lucreaza la Steagu, si cam pe 21 l-au chemat la Militie.L-a anchetat un colonel care l-a batut cu o rama de la un tablou.Ia dat o data in cap pana a simtit furnicaturi in varful picioarelor.Apoi i-a tras peste mana tocmai cand vroia sa scrie declaratia.Eu vreau nume,intelegi,nume ale celor care au participat la asa zisa voastra manifestatie!"
Dintre cei care au fost dusi la Bucuresti,"cei rai",pana acuma, au murit trei.Unul de 18 ani si ceilalti de 32, respectiv de 23 ani.Nu au fost batuti ci pur si simplu dupa trei zile,cinci zile au inchis ochii si au murit.
Se banuie ca au fost otraviti sau iradiati.
Un muncitor care a fost eliberat,s-a intors acasa batut.Are tot felul de leziuni interne.Se pare ca nu mai are mai mult de o luna de trait.Dupa cateva zile s-a trezit la usa cu un medic.Pur si simplu a venit sa-l vada fara sa-l fi chemat cineva.
Azi am trecut prin oras.Cele doua masini de pompieri stau la locurile lor,respectiv langa Primarie si judeteana de partid.E putin frig si militarii au dat drumul la motor si militarii se incalzesc.
Mezeluri pe ratie.In fata pizzariei se vinde pizza. Fierbinte.Ies aburi.
..............................................................................................................................................
13-12-1987.Stiri mai precise despre uzina 6 Martie din Zarnesti.
Timp de doua zile,sedinte peste sedinte.Muncitorii in principiu cer doua lucruri,bani si alimente.E greu,de exemplu,un muncitor cu trei copii sa traiasca cu opt sute de lei pe luna.
In Zarnesti s-a promis ca se va da alimente la ratie ca si la Brasov,ratie la salam,la carne de pui,la oua,la unt.Pana in data de 14-12 li s-a promis muncitorilor toti banii retinuti pe un an de zile.Nu e bine sa te pui cu lucratorii de la fabrica de armanent.
Din relatarile unui martor,pe data de 10 decembrie s-au aruncat cu manifeste la magazinul Universal.erau batute la masina si trase la xerox.Se putea citi Jos,Ceausescu! si Muncitorii trebuie eliberati!
Strazi pline cu asemenea hartii.Copii luau manifeste de pe trotuar si le lipeau pe geamurile trolebuzelor.
Am cautat sa aflu mai multe detalii.Onest,martorul nu a putut sa-mi confirme multe lucruri.Suspans! Trebuie sa ma interesez!
Dis de dimineata,frig,minus 14 grade.Cand cobor din Poiana Brasov,trecem prin fata sediului de Partid din Centru.
E pazit de indivizi civili.Imbracati in paltoane groase,caciuli pe cap,poarta agatata de umar cate o statie de radio, cand fac de paza,chiar langa cladire.Restul,ii ghicesti usor,dupa aerul aparent degajat cu care stau pe strada.Toti trecatorii merg grabiti,numai ei au timp sa se plimbe alene,pe ger.
15-12-87.Vine tata de la tara.Ajunge la 12 noaptea.,sta in camera mea pe intuneric si deodata imi spune
-Povesteste-mi si mie ce s-a intamplat la Brasov!
Eu pic de somn dar tot remarc umorul situatiei.Tata
-Toti taranii sunt cu gandul la Brasov!
Martor:" Ati urmarit Conferinta?Nu? Ei bine,la un moment dat cel care conducea sedinta a spus,si acum, o pauza pana la orele 16! Sala,Uraaa...Uraaa..Uraa..Vocea,Ora 16,30! Sala,Cea-u-ses-cu,pe ce re,cea-u-ses-cu,pe-ce-re!!"

Martor:"Sambata au aparut manifeste si lozinci pe ziduri,prin salile de cursuri ale studentilor,la Silvicultura,corpul T, langa Teatru Dramatic.La discoteca Thalia de langa Teatru au scris tot felul de lozinci,printre care si"Jos Mosu!"
Martor:"Am fost martor la miscarea studentilor.La Europa Libera s-au anuntat 2500 de participanti si in realitate noi am fost 50.Poate nici atatia! Poate si din cauza ca timpul era ploios si era frig..cum?..a!..Cand a avut loc?..in prima duminica..sau pus trei insi cu o pancarta,in fata cantinei la Memo. Si fiecare cum mergea la cantina citea si trecea mai departe...sau daca vroia se oprea..i-a turnat o tipa care era cu useceul..s-a dus la patrula si i-a spus..patrula a venit.I-a luat pe cei trei si i-a bagat intr-un garaj...Exact!Unde este cutia postala !Atunci in fata garajului s-au strans cateva zeci de studenti.Am aflat si i-am spus prietenei mele,ma duc si eu acolo! Venise duba militiei dar cei din garaj,patrula cu cei trei studenti, nu aveau curaj sa iasa.Deodata au aparut patru masini de protocol,dacii negre cu cate cinci civili in fiecare,plus o dacie alba in care era prorectorul..un om si jumatate..au coborat toti din masini..au inceput sa strige,imprastiati-va!..imprastiati-va!!..vreti sa va pierdeti studiile?...toti strigau dar cel mai tare striga seful lor,un individ mic si negricios ca un tigan..am aflat ulterior ca avea gradul de maior..urla si i se vedea frica pe fata.Mi-a fost mila de el!Desi,sincer sa fiu cand am vazut ca toti coborasera din masini si plus ca mai venise o duba de militie,mi-am dat seama ca in masini incapeam toti studentii.Am simtit cum mi se moaie picioarele Imi era frica.
Pana la urma ne-am imprastiat dar nu de teama militiei ci mai mult de rusinea prorectorului care ne-a vorbit.La caminul sase care era langa garaj erau strasi la ferestre cateva sute de studenti..oricum, a fost vina celor trei ca nu au stiut sa-i organizeze..
!8-12-87.Acum cateva zile,seara,Pe Calea Bucuresti,doi betivi cantau,tinandu-se de gat:"Noi vrem paine si malai/Si pe regele Mihai!"
Un amic a plecat la cateva zile, dupa eveniment,cu trenul,la Bucuresti.N-a mai gasit loc la clasa a doua si si-a luat bilet la clasa intai. A intrat in compartiment, a dat buna ziua si si-a ocupat locul.Cum s-a pus jos s-au repezit pe el ceilalti calatori:"Domne,esti din Brasov?Povesteste-ne si noua ce s-a intamplat?"Ii vedeam cum isi rod unghiile de curiozitate.
20-12-87.Prim-Secretarul Brasovului are un nou numar de telefon cu Presedintele Tarii:15.11.87.
27-12-87.Sunt liber pana pe 4 ianuarie.Trebuie sa-l recitesc pe Proust.
Expresie:Nu stiu nimic.Sunt habarnist!
Zvonuri:Intre 26-6 ianuarie nu se vor da bauturi alcoolice la magazinele alimentare.Revelionul organizat de restaurante va fi numai pana la orele 21.Autoritatile se tem probabil de aparitia la televizor a presedintelui.Reactia maselor poate fi imprevizibila.
Convorbire cu Claudiu M.Maine la ora 10 trebuie sa trec pe la el.
28-12-87.Deziluzie.Claudiu nu este acasa la ora 9,30.Renunt. Este a treia persoana pe care nu reusesc s-o contactez.Langa Primarie,in parc,"Oraselul Copiilor"dimineata,pe la ora 10,pustiu,rasunand de cantece pioneresti,in megafoane.Proust merge destul de dificil.Ma ghidez dupa ce se spune de el,citesc vreo saizeci de pagini.
29-12-87.Cumpar doua sticle de vin,fursecuri,doi cozonaci.175 lei.Nu stiu unde o sa fac Revelionul.
31-12-87.Un amic:"Unde o sa faci Revelionul?" Ii raspund:"La Cabana Varful Patului!"
Stau acasa de Revelion.De la orele 22 la orele 3 ma simt rau.Ma doare capul si stomacul.
SUNT SINGUR!
"Uneori,imi contemplu uniforma mea de ofiter.Doamne,ce frumoasa,ce "chipesa" e! O scot din dulap,o privesc,ridicand-o in sus,pe umerasul ei,asa cum ovreii bijutieri ridica vre-un briliant in lumina,ma opresc cu ea in fata oglinzii,mi-o mulez pe trup asa cum fac femeile cand probeaza o stofa inca in metraj.Petronela,ca un adevarat caine de vanatoare,a "simtit-o";uneori,cand sint ocupat cu altceva, o scoate, o perie,i-a pus levantica,etc...Voi imbraca-o poate de revelion,in acest moment solemn.I-am promis ca voi lasa-o sa ma ajute, exact asa cum ajuti un episcop.
Apoi va trebui sa plece,chit ca sta pe undeva,pe afara.Dar nu, va merge pe la prietenii ei,o gramada de lume o iubeste si va bea acolo,impreuna cu ceilalti.Eu voi sta singur si voi scrie,manu propriu,e un moment prea grav ca sa dictez.In jurul meu,la caitva metri si kilometri de mine,lumea va urla,va rade,va bea,se va veseli.In felul acesta nu voi fi singur."(Nicolae Breban "Bunavestire")

duminică, 4 ianuarie 2009

Jurnal ratat.Revolta brasovenilor de la 15 noiembrie 1987.

27-10-1987.Pe la ora sapte dimineata,primii fulgi de zapada.Dupa-amiaza dorm pana la ora 14.Ma duc la Petre.Il intalnesc acolo pe Mitica cu prietena lui.Mergem la Doi Cocosi,bem cate un brifcor cu coniac.Fumam cate un pall mall de la Petre (fratele lui a venit din Bulgaria)
28-10-1087.Frig afara ca-n Siberia.Ma scol pe la ora 12,la pranz.Ma duc in oras imbracat subtire.Gelu cu Malvina vin la mine pe la ora 17.Telefon de la Alex.Suna cineva la usa.Doru cu un amic,Pricop.Suna telefonul,Petrica.Maine incep munca.
30-10-1987.Povestit de Doru.Adrian Paunescu,bun prieten cu M.M i-a cumparat 25 de exemplare din ultimul sau volum (aprovimativ titlu Romanul Vietii Mele)M s-a gandit prima data sa-l trimita pe Doru cu un accelerat de noapte la Bucuresti pentru ca a doua zi sa se intoarca la Codlea. I-a fost teama ca Doru are sa se imbete si are sa vanda cartile pe tren.
Paunescu i-a scris pe exemparul lui M, prieten la greu,etc,etc...
31-10-1987.Pe 29-10,pe un camp la marginea padurii,zece caprioare.Nu se sperie de masina,oricum sunt departe,si numai faptul ca se lasa numarate,pe frigul din ziua respectiva,reprezinta un act de blandete.
1-11-1987.A cazut din nou zapada.Citesc pe nerasuflate Berlin Alexanderplatz.La Petre pana la orele 19, apoi acasa.
5-11-1987 In cafeneaua Orient.Categorie de lux,lume de tranzit.Afara e frig si Tampa e acoperita de un strat subtire de zapada.
8-11-1987.Duminica trec pe la serviciu,la Petre.A fost in Bucuresti si nu este,asa cum ma temeam,demoralizat.Adrian Paunescu a cerut o suplimentare a tirajului cartii Viata mea ca un roman, de la patruzeci de mii la optzeci de mii de exemplare.Mircea Nedelciu si Florin Iaru, librari la Cartea Romaneasca.Petre citeste in cenaclu Universitas condus de Mircea Martin.
Dan Culcer plecat la Paris,Matei Visniec la New York.
In Polonia o organizatie a parodiat festivitatile de la Moscova.O suta cincizeci de oameni imbracati in rosu au inceput sa strige pe strada Revolutie.Cand au intervenit militenii au fost intampinati cu huiduieli si aplauze.
14-11-1987.Dupa amiaza la Tom.Apoi la Petre.Am o discutie contradictorie cu Petre. O continuam pana la ora 22,30.Ajung pe la ora 23 acasa.Adorm.
15-11-1987.Ma scol pe la ora 7.Ma foiesc prin apartament numai in pijama.Am o stare euforica.Ma uit afara si-mi dau seama ca este foarte cald.Pun mana pe calorifer.E destul de fierbinte.Aha,de asta ma simt bine. Azi sunt alegeri. Ce fel de alegeri,habar n-am!Mananc ceva.Ii dau telefon lui Petre.Inca ma mai dusmanesti? Nu! dar de ce? Mi-e mila de tine! Ha,ha,ha! Ce faci,treci pe aici?Cred! Te astept.Puneti o camasa alba, o cravata si vino! bine. Salut!
Ma imbrac cu haina verde,pulover gri si imi iau pe dedesupt o camasa alba.Cand sa ies pe usa suna telefonul Alo,familia x? SalutDoru,te-am recunoscut! pot trece pe la tine? Ma duc la Petre.Hai ca vin si eu! salut! salut!
Trec cu un pas grabit prin fata sectiei de votare.Se tine in sediul oficiului postal,la parter de bloc,intr-o incapere in care de patru ani de zile trebuiau sa fie instalate telefoane interurbane.De atunci nu s-a facut nimic.
Numar in fata oficiului trase vreo sapte masini Partid,Securitate,Militie.


Cand trec prin fata,vad prin geam lumea dinauntru.O masa plina cu femei,in picioare tovarasi de la partid si securitate.Sunt imbracati in costume, camasi albe si probabil, miros a parfum.Un singur alegator este inauntru.Este ora 8,30.
9.00 Ajung la Petre,(paznic la muzeul de arta de langa hotel Capitol) Usa de la muzeu deschisa.Inauntru Doru.Discutie intelectualo-jegoasa continuata La Ghiocul.Petre vrea sa plece.Este obosit.Ne despartim de el.Raman cu Doru.Continuam plimbarea pe sub Tampa.Doru imi ofera o masa tinand seama ca nu pre am bani.El vrea la Doi cocosi,eu la Capitol.Intram la Capitol.Aproape de sfarsitul mesei vad tot personalul din restaurant cum iese afara.Ies si eu in spatele lor,pe scari.Nu inteleg ce se intampla.
O manifestatie.Doua trei steaguri se indreapta catre sediul Partidului.Probabil,ma gandesc, o manifestatie de bucurie cu prilejul alegerilor.Intru inauntru.Mancam linistiti.Ospatarii revin si ei.Mancarea a fost mizerabila.
In fata sediului PCR, cateva sute de persoane.Se scandeaza Hotii,Hotii!!! Fugim amandoi.Din acest moment,imaginile, evenimentele capata o viteza cosmica.
Cand am ajuns in fata Judetenei de Partid, usile de la intrare erau deschise.Se auzeau spargandu-se primele geamuri.In fata treptelor,televizorul color al prim-secretarului.Pe un soclu, o roata de cascaval, sa vada lumea ce se mananca la partid.
Cineva scrisese cu un pistol cu vopsea,pe un zid Jos cu vanzatorii de tara si inca un Jos.. si nu mai retin ce
La primul etaj se sparg geamurile din interior.
Ma uit la manifestantii de langa mine.femei in halate murdare.Unele au sorturi de piele.Vin din turnatorie (Steagu sau Tractorul) nu le-au platit salariile de patru zile.Cand li s-a dat era foarte mic. Se scandeaza Hotii,hotii, hotii!! Vrem mancare la copii!!
Un tovaras de la partid, in costum si camasa alba, iese pe usa, il lasa nervii si da cu piciorul in televizor.Cativa muncitori cu rangi sparg televizorul.
Hotii!! Hotii!! Hotii!! Hotii!!
Un individ,figura de intelectual interbelic, incepe Joos cu dictatoorul!! Joos cu dictatoorul!!
Multimea Jos cu dictatorul,jos cu dictatorul!! Geamurile Pah,Pah Pah,Zdrang Zdrang!
Un individ cu palarie apare la un geam spart Vrea cineva suc? Arunca sticle de suc de rosii.Apoi incepe cu sticle de Pepsi Cola.Huo!! Huo!! Huo!!
Jos cu dictatorul!! Un telefon special cu clape zboara pe o fereastra sparta.Se sparg in continuare geamurile.
la un geam spart o mana.Atat.O mana care scoate un receptor de telefon care atarna,pe zid, afara.E telefonul direct cu Bucurestiul
Multimea,mai intaratata Huo!! Huo!! Huo!! Jos cu dictatorul!!
Alerg pe zona verde,din fata Judetenei de Partid,inca neocupata.Sunt ca in fata unui tablou pe care vreau sa-l privesc din cat mai multe perspective.
Se arunca tot felul de dosare si hartii pe ferestre.Culeg o hartie de pe jos si o citesc.Scrie batut la masina Ancheta Subsemnatul...nascut..etc. Trebuie doar semnata
Un individ iese din cladire cu un borcan de nes si o pereche de cizma de dama.
Un tanar ajunge la etajul doi al cladirii. vrea sa dea de pe un suport un steag jos.Nuu,urla multimea, nuu pe acela,acela este tricolorul,celalalt,cel al partidului!!
Tanarul se uita si intelege Aaa,face,ma scuzati,dispare de la geam si se indreapta spre steagul rosu. In timp ce merge pe hol,sparge toate geamurile care duc catre coltul din dreapta al cladirii.
Desface steagul rosu care cade ca un bandaj de pe cladire
In timpul acesta cineva a ajuns in sus,in podul cladirii.A desprins tabloul urias al Dictatorului si i-a dat drumul.
Multimea petrece cu un gigantic Uraa!!,caderea portretului.Tanarul de pe cladire a ramas cu pumnii ridicati in sus.
Un muncitor intr-o salopeta soioasa,se apropie de tablou,si face mustati dictatorului,cu un pistol de vopsea.Apoi ii da foc! Peste televizorul color al prim-secretarului.Peste dosare si hartii.
Iese un foc cu fum negru care imprastie multimea stransa in fata cladirii.

In timpul acesta,lateral,trec trei masini.Doua cu numar de Germania si una cu numar de Italia.Par cam nedumeriti de ceea ce se intampla. Bietii soferi!
Imi pare rau de fumul negru ce a imprastiat multimea dar,inca nu s-a terminat.Oamenii s-au indreptat spre Consiliul Popular.Acelasi scenariu. Hartii care zboara prin aer.Geamuri sparte si,la fel, un telefon cu receptorul atarnand pe geam.Obsesiv.Ca un cap de sarpe cobra.Il urasc pentru ca s-ar putea sa fie mai puternic decat noi.Cred ca sunt douazeci de mii de oameni!!
Secventa-Mai inainte,tanarul cu palarie pe cap, de la sediul PCR,cu un pachet in mana-Cine vrea peste? Nici un raspuns.Stati sa vad ce e? E pastrav! Il arunca jos
Multimea Ha!! Haa!! Haa!!
Aici la Primarie.Un pusti scoate capul pe o fereastra.Are caciulita pe cap si are in mana o sticla de pepsi pe jumatate bauta.Baga repede capul inapoi. Multimea- Haa!! Haa!! Haa!!
In acest moment apar masinile de pompieri.Zeci de mii de huiduieli.
O masina rosie vrea sa intre spre Consiliul Popular. O blocam.Pumni care bat in tablaria masinii.Pumni care bat neputinciosi in parbriz.
Cineva deschide portiera masinii din partea soferului.O voce din multime- Nu bateti militarulE nevinovat!
Soferul vrea sa dea inapoi,dar nu poate de masina din spatele sau.
Pumni care bat in tablaria masinii.Pumni care bat neputinciosi in parbriz.
In parte cealalta,portiera deschisa.Un plutonier gras vrea sa iasa afara si sa discute cu multimea.Primeste doi pumni in gura si se retrage inapoi in cabina.
Masina da cu spatele.Multimea-Uraa!! Uraa!! Uraa!!
Secventa-Un autocar cu turisti sovietci ce trece pe bulevard.Un Aro,culoare albastra trece cu viteza.Inauntru stau cuminti patru copii pe care-i recunoastem dupa caciulite.Fugim repede dar nu mai ajungem sa oprim masina.Copii au ramas probabil in sediul partidului,multimea s-a indreptat spre Consiliul si Militia i-a gasit rataciti prin cladire.
Secventa.O tanara,oare cum o cheama?,una din frumusetile orasului de acum cativa ani,casatorita,copil,sta cu mainile indepartate, in fata masinii de pompieri.Are un zambet fermecator.
Traversez spre sediul PCR.Acum sunt impreuna cu trei cunoscuti si cautam sa ne miscam dupa acest tablou.
Se spune ca cei care sparg totul inauntru cauta un megafon dar nu il gasesc.
Ce mult ar face un megafon! Dau un regat pentru un megafon!
Apar cordoane de militari din trupele de Securitate.Multimea-Huo!!..huo!!..Huooo!!...
Militarii au ocupat pozitii in fata sediului de partid.
Au chipuri galbene,triste.Femei din multime,copiii tot noi va dam sa mancati! nu raspund nimic.Inainte de a aparea cordonul de soldati au fost postati cativa indivizi in uniforme de garzi patriotice.Au pistoale mitraliere ZB pe care le tin la sold,in pozitie de tragere.Multimea-Lasa arma jos!! LASA ARMA JOS!!!
Apare un civil in salopeta de pompier care le spune sa puna armele la spate.Acestia surad plictisiti si pun armele la spate.
Un grup de soldati cu casti,bastoane si scuturi taie zona verde in diagonala, urmati de un sergent major.
Multimea huiduie.
In fata sediului Judetene de Partid, trei masini de pompieri.Un grup de manifestanti discutand aprins cu niste ofiteri pe trepte.La un moment dat un locotenent se eschiveaza ca si cum ar da cineva cu o piatra.Dar nu e nimic,numai i s-a parut.
Doi pustani beau apa din furtunul de la masina pompierilor.
O masina blindata pe sasiu de Aro,husa trasa pe mitraliera de bord vrea sa intre in fata cladirii.
Un individ,par alb,ochelari de vedere,haina trei sferturi de piele,pe care-l banuiam ca este de la partid, se pune in fata vehiculului.
Voci din multime-Rasturnati-o!! Rasturnati-o!! Nu mai este nevoie sa ma reped.S-au repezit altii.Vehiculul incearca sa mearga in timp ce este ridicat de mainile muncitorilor.Acum este lateral,pe doua roti,si mai trebuie un mic efort si va fi rasturnat.
Un militar din cordonul de securitate,aflat la doi metri de scena,arata cu mana spre masina si zice-Fii atent,ce-i face lui asta!!
Deodata imi simt ochii plini de lacrimi. au aruncat gaze lacrimogene si toata lumea se indeparteaza in tacere.Parca sunt in alt timp.Gazele mi-au intrat in stomac.Peste mancarea mizerabila pe care am mancat-o.Am doua junghiuri in abdomen.
Secvente.Un batran care-i facea semn sa intre masinii de pompieri,in fata Consiliului Popular.Toti eram in fata ei,si numai el i facea semne disperate sa intre.M-am uitat.Avea un ochi vanat.
Un alt batranel cu un ochi vanat,ce se impotrivise multimii din fata sediului Judetenei de Partid,acum in fata Consiliului Popular rupea cu furie un scaun.
O femeie cu un copil in brate intra pe usa de la consiliu. Copilul este imbracat in alb.Am simtit multimea emotionata.
In fata Cantinei Partidului,peste drum de Liceul Unirea un tanar de douazeci de ani ridica bratele in sus,teatral, si ii striga unui militar-Trage,daca vrei sa nu mai ai amereu.
Un militar cu scut si viziera alearga prin multime dupa cineva.S-a desprins din cordonul pe care-l faceau colegii sai si faza se anunta periculoasa. Se intoarce inapoi in formatie.Si-a ridicat viziera si urla ceva.Are fata congestionata.
Se spune ca militarii cu scuturi l-au trantit pe un tanar la pamant si dupa ce l-au batut l-au luat la Militie.
Ma indepartez cu cei trei amici.Mergem la Modern,bem cate un suc. Suntem socati.
Cand revenim,militarii,incet,incet au eliberat centrul orasului de oameni.
Orasul e pustiu!
Nu stiu unde a disparut nucleul celor nemultumiti.Dar oare cine-i multumit?
Ma plimb pe strazi cu Doru.Lui ii este frica sa nu fi fost fotografiati.Mie putin imi pasa.
Ma despart de el si ma duc la amicul Tom. E impreuna cu prietena,stau si se uita la televizor.
-Burjuilor,eu fac revolutie si voi stati aici?
-Da,chiar ce s-a intamplat,am auzit ceva!
Povestesc socat secventele.
Tom imi pune un pahar de coniac.
-Am intrat in randul natiunilor europene,imi zice.
-Azi este o zi istorica,zic ridicand paharul.
-15 noiembrie 1987,da,o zi memorabila,imi raspunde,ciocnind cu mine.

Pustoaica

15-05-1992.Pustoaica dormea langa mine de o jumatate de ora.Se culcase in halat,avea strampi negri pe dedesubt.Cum statea cu fata spre mine ii studiam ovalul fetei ascuns jumatate in perna.Ce faci,ma studiezi?imi spuse ea cu ochii inchisi.Poftim? i-am raspuns.Ma studiezi? ma mai intreba odata.Am ras.Nu am somn,i-am spus.Hai mai bine sa facem o cafea! S-a ridicat in picioare de pe canapeaua desfacuta,si-a aranjat halatul.Am auzit-o trebaluind in bucatarie.
Imi pierdusem toata noaptea la ea.Prietena de rigoare plecase in camera de alaturi sa se culce.Aveam in gura un gust amar si o noapte pierduta.E drept era o noapte de mai, ce ma ducea cu gandul la ultima clasa de liceu,cu petrecerile ce le faceam cu colegii de atunci.
Pustoaica aduse doua cesti de cafea mici ca doua degetare.
Ti-am spus cum am vrut sa ma marit? Nu? Ei bine,tocmai implinisem optsprezece ani si ma pregateam de nunta,cu Carol,tovarasul locotenent de Securitate, Carol.Peste o saptamana urma sa ne bagam actele si intr-o zi,nu stiu ce-mi vine sa ma duc la el acasa.Locuia intr-o garsoniera,la marginea orasului.Maica-mea mi-a zis,mai in gluma,mai in serios,vezi,poate dai acolo de o femeie blonda.
Ce era ciudat era faptul ca nu prea vroiam sa ma duc la el in aceea zi.Cand am sunat,culmea,mi-a deschis o femeie blonda.Buna ziua,buna ziua!Cine sunteti? Viitoarea sotie! Dumneavastra? Prietena lui Carol!
Am intrat furioasa inauntru.Parca-l vad si acuma.Tovarasul locotenent statea numai in chiloti in bucatarie.Era intins cu picioarele pe un scaun si fuma ganditor.Vreau sa am o explicatie cu tine,i-am strigat. Draga,i-a spus femeia blonda,incolacindu-si mainile de gatul lui,domnisoara vrea sa se plimbe un pic,iar noi o sa asteptam aici.Fetelor,a deschis gura Carol,este vorba de o neintelegere!
Carol,i-am strigat,stii ca nu poti castiga pe doua fronturi! Sunt prietena ta,i-a strigat femeia blonda si el a inceput sa rada,fetelor nici nu mai stiu care din voi are optsprezece ani si care treizeci si patru.
Caci asa era,femeia blonda avea treizeci si patru de ani.O chema Mariana era divortata si lucra la un restaurant.Venea de un an de zile lael,ii spala,ii gatea si eu nu stiam nimic.Ba avea si hainele la el,mi le-a aratat in sifonier..Singurul lucru pe care il vazusem pana atunci fusese halatul de casa,dar Carol imi spusese ca era a lui maica-sa,care venea sa-i faca ordine in garsoniera.Mai vedeam eu conserve de carne chinezesti,ciocolata,nes,dar credeam ca sunt de la militarii care-i cereau permisii,si asa imi spusese si el.
Am intrat in sufragerie dar Mariana a intrat peste noi,si-a pus un scaun langa usa si a spus,vreau sa asist si eu la discutie! Urmeaza sa ne casatorim peste o saptamana,nu-i asa, Carol?
Carol s-a dus la sifonier si a luat actele de acolo.I le-a aratat lui Mariana si ea a inceput sa planga.Culmea era ca nu stia nimic! Carol suradea.I-a luat legatura de chei din usa si m-a rugat sa-i scot eu cheia de pe inel si sa-i dau Marianei legatura inapoi.Nu am mai putut sta.Am iesit afara.
Femeia a venit dupa mine.Plangea tot timpul si imi spunea,fetito,tu ai optsprezece ani,gasesti cinci,numai daca te duci pe jos acasa,dar eu, la treizeci si patru de ani, pe mine, cine ma mai ia?
Sincera sa fiu mi s-a facut mila de ea si ne-am despartit prietene.Pana la urma Carol s-a casatorit cu Mariana.
Era un tip ciudat locotenentul.Tin minte,am plecat intr-o duminica in excursie cu masina,in afara orasului. Ne-am dus la lacul de acumulare de la Tarlungeni.A coborat aproape de baraj,jos de tot,incat abia se mai vedea.S-a intors catre mine si mi-a strigat,vino, si tu! Am dat din cap ca nu. Fricoaso! a ras el catre mine.A stat aproape o ora contempland apa care se revarsa peste beton si care facea un zgomot ingrozitor.Apoi ne-am intors in oras.Tot drumul a condus nebuneste.A oprit in fata hotelului Capitol,din centrul Brasovului, m-a luat de mana, aproape cu forta,si am urcat cu liftul la ultimul etaj.Se facuse intuneric si orasul arunca,jos,printre strazi, o lumina ciudata.Carol s-a apropiat de balustrada si a ramas asa ganditor.Cand am coborat avea fata posomarata.
La Revolutie a fost impuscat pe terasa aceea a hotelului,impreuna cu alti doi teroristi.
Iar eu, ce sa-i faci, am pastrat rochia de mireasa, si am dus-o pe la toate chefurile.Faceam fotografii cu prietenii,toti erau deghizati,eu eram in rochie de mireasa,Nelu avea mustati si cioc si era nas si-mi saruta mana, si Cornel era mire.
Chiar, nu sti pe cineva care cumpara o rochie de mireasa?

sâmbătă, 3 ianuarie 2009

Jurnal ratat

PARFUMUL FLORILOR DE CAIS SI AL BALEGARULUI DE PORCI!
- JURNAL RATAT
Motto
Este lesne de imaginat ca intreaga minunatie a vietii,se afla tot timpul in jurul fiecaruia,in deplina ei bogatie,la indemana,dar ascunsa de val,in adanc,invizibila,foarte departe.Se afla acolo nu dusmanoasa,nu nedoritoare,nu surda.
Daca o chemi prin cuvantul potrivit,daca o chemi pe numele ei adevarat ea vine.
Franz Kafka /Pagini de jurnal/


28-07-1986. Expresie cuc-cucesa.
Un tanar de la tara Sti,eu nu ma scol dimineata dupa ceas,degeaba il pun ca nu-l aud.Am un avion care trece deasupra comunei la ora fixa si ala ma scoala.
29-07-1986. La o scoala de reciclare un individ retras,nu vorbeste cu nimeni,se barbiereste apoi zaboveste in fata oglinzii si izbucneste in ras.
Tomozei despre jurnale-Deliciile indiscretiei!
Poveste de sofer Vad eu un om aplecat deasupra unui motor,se uita,se uita si numai vad ca vine spre mine,nu va suparati nu vreti sa vedeti ce are,hai domne sa-l ajut pe om.Avea ceva la platine,dau curent de la mine,ca-si consumase bateria tot dand la automat sa o porneasca si-l remorchez putin. Isi desface cablu ca era al lui, si eu il salut si dau sa plec,cand numai il vad ca imi face semn sa cobor.Ce imi zic?-vrea omul sa imi dea ceva bani ca l-am ajutat! El se apropie de mine si imi spune-Stiti,eu sunt preot!
5-08-1986. Stand pe plaja la Mamaia,in luna iulie,la Radio Vacanta se discuta despre autocamionul romanesc,de la optzeci la trei sute de cai putere,exportat in cincizeci de tari.Elogiile erau reluate in engleza,franceza,rusa.
Cand m-am intors in august,mii de muncitori au fost dati afara de la autocamioane,de la tractoare,trimisi la minele de carbune.Se spune ca un muncitor s-ar fi spanzurat de poarta uzinei.Altii afirma ca s-ar fi spanzurat de o macara,pod rulant,in hala in care lucrase la un strung.
10-08-1986. Un amic-Public oriunde,si pe usa de la WC,omul sa se culturalizeze cand desarta putoarea din el!
Argou- I-am dat un pumn si i-am mutat nasul la fara douazecisicinci.
11-08-1986.Chelnerul care ne serveste a facut scoala de calificare la Manastirea Adormirii Maicii Domnului,vine pune un pahar pe masa,mai vine peste o jumatate de ora,pune o lingura.
Paul Valery/Exista o singura modalitate de a realiza o lucrare unitara,s-o intrerupi si s-o reiei/
Grecia-provincie pedagogica a Europei!
15-08-1986. O vedere din Franta/Mama,sunt de doua saptamani in vacanta.Am fost prin locuri neumblate de turisti,am facut baie pe riuri interioare si am pescuit pastravi.
Pe prietena mea o cheama Irsis si pleaca peste trei zile sa studieze in Statele Unite.Iti scriu cum ajung la Koln in Germania!/
21-08-1986.O sa vindem la campie zapada din Poiana Brasov.
Subiect de roman Fabrica de tobe de esapament.
Chiar daca nu se mai fabrica camioane ei tot mai fac tobe de esapament,chiar daca nu se mai fac,soferii tot cara tobe in depozite uriase,timp de douazeci de ani,si atunci cand afla ca nu mai au nevoie de tobe de esapament,deja niste tineri ingineri planuiesc sa faca o noua hala pe un teren agricol, o hala moderna pentru tobe de esapament.
15-09-1986. O femeie,presedinte de CAP,da ordin pentru marirea suprafetei agricole,ca toate loturile ajutoatoare plantate cu vita de vie sa fie arate cu tractorul.Tractoristii refuza!Se urca ea pe un tractor si ara, de dupa amiaza pana noaptea tarziu,la lumina farurilor.
Peste o luna,cand se afla la un priveghi,ii ia foc gospodaria din toate partile.Vin pompierii si pentru a nu da de lucru militiei fac un proces verbal cum ca incendiul a pornit de la un scurt-circuit.
-Nu-i nimic,de acum incolo ma fac mai a dracului-ar fi spus ea.
-Data viitoare s-ar putea sa gaseasca usa legata cu sfoara si sa arda in casa,ar fi replicat cineva.
Evacuarea.Tanarul,fost bijutier,inchis pentru afaceri cu aur,divortat,se imbata si arunca lucrurile pe geam.Cineva a cules un aparat de radio din iarba.Unul,un ceas desteptator.Lucrurile cadeau cu incetinitorul si aveai timp sa le contempli pe indelete.
25-09-1986.Era frigul din Iarna Aceea Grozava si eu cunostea fetele acelea simpatice de la Engleza si ce mi-am zis,si asa e frig la camin,apa calda si caldura in calorifere nu mai dadeau,hai mai bine imi cumpar o sticla de votca si ma duc la ele in Grozavesti!
Intotdeuna ma intampinau vesele,bine dispuse si ma faceau sa uit de ce este in jurul meu.
Ma intampinat doar Aida,avea ochii plansi,ce s-a intamplat? Mama,sti,mama a avut o comotie cerebrala.Tatal Aidei era mare director,ma rog,am ingaimat cateva cuvinte,tatal meu murise si el de vreo luna si nu mai vroiam sa aud despre morti.
Stai,m-a prins Aida de mana,nu pleca,uite,colegele mele s-au dus intr-o excursie si nu vreau sa raman singura.Am intrat inauntru,am scos sticla de votca de sub haina,uite,mi-a spus Aida,azi vreau sa beau cu tine,n-am baut niciodata,dar vreau sa beau ca sa uit.
A baut cam trei,patru pahare de alcol,ea care nu pusese niciodata asa ceva in gura,apoi a facut un colaps,o criza,a inceput sa urle,sa dea cu pumnii in pereti,Aida,potoleste-te,potoleste-te,si ea urla in continuare,e mama mea,intelegi,o sa moara mama mea!!
Maica-sa a murit in zori in timp ce fata adormise surmenata si lucru acesta l-am aflat mai tarziu.
Aida a fost sefa noastra de promotie si i s-a oferit o bursa de doi ani de zile in Anglia.
Dupa doi ani s-a intors si s-a apucat sa-si faca stagiatura la saizeci de kilometri de Bucuresti.Am intalnit-o acum cateva zile in Gara de Nord.
-Ce faci,Aida? si ea m-a privit cu ochii aceia albastri si tristi si mi-a zambit,bine,uite,fac naveta,sunt casatorita si am un copil.
-Bine,dar tu care ai fost in Anglia puteai ramane acolo!
-Ce sa-i faci,asta-i situatia!Se urcase in ultimul vagon si trenul se pusese in miscare.De pe scara mi-a strigat,incerc sa supravietuiesc!
Chiar asa mi-a spus,incerc sa supravietuiesc!
14-10-1986. Mergeam prin Bucuresti cu prietena mea pe bulevardul Republicii,inca mai era in constructie,blocuri aproape identice, cu singura deosebire in structurile de fier forjat de la balcoane.Vorbeam tare si in jurul nostru era o tacere ireala.Nici nu ne dadeam seama ca suntem singuri
La un moment dat,au aparut doi batranei care veneau din sens opus si care vorbeau in soapta.
Am trecut pe langa ei si am mers mai departe.In fata noastra se ridica un monstru din pamant.Un monstru din bare de fier,din beton se ridica dintr-o groapa imensa.Era viitorul Palat al Poporului.Instinctiv am inceput sa vorbim si noi in soapta.