vineri, 31 iulie 2009

Oare cine are nevoie de medic?

As vrea sa vorbesc in acest articol despre o idee pe care am gasit-o intr-o carte pe care, presupun acum a ajuns la anticariat,si nu o mai cumpara nimeni.
Este vorba despre abstractizarea vinei; mai precis,imediat dupa cel de al doilea razboi mondial populatia Germaniei care luptase pe front, nu avea niciun sentiment de culpabilizare fata de ororile razboiului.Fostii soldati de pe front nu facusera decat sa execute ordine si atat.Nimeni nu era vinovat!
Cam asa se intampla si cu realitatile din Romania. Toata lumea arata cu degetul in dreapta si stanga dar nimeni nu arata catre el.
Tara noastra este una din cele mai corupte tari din Uniunea Europeana,tara unde, asa cum se arata intr-un reportaj al postului BBC,omul de cand vine pe lume la maternitate trebuie sa dea bani.
Sistemul sanitar este atat de putred incat, paradoxal, daca te duci la spital ai sanse sa mori si nu sa te faci bine!
Cam asta se arata si in Moartea domnului Lazarescu, filmul premiat la Cannes care a scos Romania in lume, cu doza sa necrutatoare de realism.
Acum cativa ani am dus-o pe maica-mea la spital. Pe drum ma intrebam daca o s-o primeasca tinand seama ca avea o varsta inaintata.
La spitalul la care a primit-o am avut surpriza sa constat ca majoritatea erau batrani.
Am intrebat o asistenta pe care am oprit-o pe un hol cam cat se da la medic. Mi-a spus ca nu stie dar a vazut pe cineva cam cat a dat la un medic. Era o suma modica asa ca eu am dat dublu.Doctorul a avut grija de maica-mea ca de propria lui mama.
Acum ceva timp un amic m-a rugat sa-i aduc niste bani pentru o operatie, la spital.
Dupa ce i-a dat banii medicul i-a spus: Maine va operam!
-Nu ma operati maine si pe mine? l-a intrebat un pacient din salon care nu avea niciun ban.
-Nu,i-a raspuns medicul,dumneata trebuie sa mai astepti! Inca mai ai temperatura!


P.S Vizionand scena aceasta cu consultul la medic din filmul Moartea domnului Lazarescu mi-am dat seama ca si eu si tu si el,oricare ditre noi poate fi domnul Lazarescu.
Dar nu problema cu sistemul sanitar este grava ci problema cu coruptia in general ne omara pe toti.
Asa ca m-am gandit sa vedem altfel scena aceasta din film; tu cunosti un mare corupt din orasul tau-eu cunosc un mare corupt din orasul meu! Nu exista in Romania, in marile orase, cel putin un mare corupt caruia Justitia nu are ce sa-i faca!
Sa ne imaginam ca respectivul personaj, mafiot,controversat, imbogatit peste noapte, se afla in locul domnului Lazarescu iar medicul ii vorbeste asa cum ii vorbeste.
Dintr-o data limbajul medicului parca devine prea bland? Ce ziceti?

Intelectualii-aidoma copiilor romi din intersectii

Lupta voluntară a pompierilor cu incendiul

La Fabrica de confecţii Stalin,
din strada Stalin, din oraşul Stalin,
izbucnise în luna Stalin a anului Stalin
Marele Incendiu Stalin.

Pompierii de la Asociaţia pompierilor voluntari Stalin
sosiseră cît ai bate din palme
cu roşiile lor vehicule Stalin,
cu nemărginitele, cu feericele, cu voluntarele lor
furtunuri şi căşti Stalin
şi reuşiseră să stingă în timp record
Marele Incendiu Stalin.

Elevii de la şcoala generală Stalin,
din cartierul, din Piaţa Stalin,
înmînaseră mai apoi, îngenunchind pînă la pămînt,
vajnicilor pompieri mari buchete de trandafiri
şi garoafe.

Era o atmosferă de reală însufleţire Stalin
şi-n ochii trecătorilor apăruseră scînteind
uşoare şuviţe de lacrimi.

1985
Ioan Flora (1950-2005)

miercuri, 29 iulie 2009

Istorie feroviara - Gari romanesti din alte vremuri

La 20 august 1854 a fost inaugurata de catre St.E.G. - Societatea Cailor Ferate de Stat Austriece - linia Oravita-Bazias, prima cale ferata de pe teritoriul de astazi al Romaniei.
Depoul de locomotive Oravita, cantoanele si cladirile de calatori din statiile: Oravita, Racasdia, Iam, Iasenova, Biserica Alba si Bazias, s-au construit dupa planurile programului de arhitectura feroviara austro-ungar, fiind primele modele ale acestui tip de arhitectura in Romania.


In Dobrogea, provincie administrata in epoca de Imperiul Otoman, compania engleza J. T. Barkley a construit calea ferata Constanta Port - Cernavoda Port, inaugurata la 4 octombrie 1860. Cladirile ridicate pentru calatori pe aceasta linie au adus mari economii pentru firma constructoare, fiind niste constructii austere, cu un singur nivel si cu fatade simple, de culoare alba.
Din putinele cladiri pentru calatori construite in perioada anilor 1854 - 1872, doar cateva s-au pastrat pana astazi. Cutremurele, sistematizarile si dezvoltarile ulterioare ale statiilor au facut ca nici cele ramase sa nu mai semene cu proiectele initiale.
In Transilvania, cele peste 50 de societati de cai ferate particulare au construit peste 3.000 km de cale, dotati cu cladiri pentru calatori, cantoane, depouri, ateliere, locuinte de serviciu, castele de apa, toate realizate dupa o arhitectura proprie, firesc, cu influente austro-ungare.
Monumentalele cladiri ale statiilor: Cluj, Razboieni, Teius si altele contin, din punctul de vedere al plasticii fatadelor, elemente preluate de la garile din Budapesta sau Szolnok, la nivelul posibilitatilor financiare ale timpului.
Concesiunea germana H. B. Strussberg construieste in Romania, in perioada 1868 - 1872, peste 600 km de cale ferata.
Statiile de cale ferata de la Roman la Galati si de la Galati la Bucuresti si Pitesti au fost construite dupa modelul si conceptia prusaca, simple si cat mai ieftine.
Din cladirile statiilor Roman, Marasesti, Tecuci, Galati, Buzau, Ploiesti au mai ramas doar fotografiile, garile fiind distruse in cele doua razboaie mondiale (1916 - 1918 si 1941 - 1945), si apoi refacute.


In nordul Moldovei si in Bucovina, concesiunea Offenheim si Compania Lemberg - Cernauti Iasi ne-au lasat cel mai autentic stil austriac in constructia cladirilor de cale ferata de pe liniile Suceava - Roman, Iasi - Pascani si Veresti - Botosani.
Stilul monumental, cu influenta baroca, il gasim la cladirile de calatori de la Suceava - Burdujeni si Suceava Nord (Itcani), cu o subliniere speciala pentru sala centrala a garii din Burdujeni, fosta sala de vama, unicat al arhitecturii feroviare.
In anul 1875, concesiunea Grigore Heliad, care a construit linia Iasi - Ungheni, ridica pe aceasta linie o serie de cladiri cu o arhitectura marcata de influente rusesti. Cel mai elocvent exemplu este fosta gara din Iasi, distrusa si ea in urma numeroaselor bombardamente care au vizat acest important nod de cale ferata.


La 10 iunie 1879 se inaugureaza, pe Valea Prahovei, calea ferata Ploiesti - Predeal, inceputa de concesiunea engleza G. B. Crawley si terminata de concesiunea franceza Leon Guilloux. Si aici, toate garile, cu exceptia statiei Sinaia, au fost construite folosindu-se elemente imprumutate din arhitectura cu care erau familiarizati concesionarii: stilul englez.
Putem sa spunem in final ca toate cladirile de cale ferata construite intre 1854 si 1880 pe teritoriul nostru au avut o conceptie arhitecturala de sorginte engleza, germana, ungara, austriaca, ruseasca, fiind lipsite in totalitate de influente romanesti.
Inaugurarea, la 1 mai 1881, a caii ferate Buzau - Marasesti, prima linie construita de ingineri romani, a prezentat publicului opt cladiri pentru calatori construite intr-un stil nou, original, ele fiind proiectate si executate de ingineri romani. In anul 1895 arh. Nicolae Michaescu construieste o noua cladire de calatori pentru orasul Ramnicu Sarat, lucrare monumentala, pastrata si astazi in forma initiala, cu exceptia copertinei, adaugate ulterior.
Directorul general al CFR, ing. Gheorghe Duca (1888 - 1895), construieste in anul 1891 fabrica de caramida si tigla de la Ciurea - Iasi, apartinand CFR, cu o productie anuala de aproape un milion de caramizi. Dupa deschiderea acesteia, toate cladirile pentru calatori, depouri, cladiri anexe vor fi edificate numai cu caramida rosie de Ciurea.
Dupa 1893 isi face aparitia un nou stil arhitectonic, cu puternice influente locale, romanesti. Este inceputul activitatii ingineresti a lui Elie Radu, cel care avea sa realizeze nenumarate cladiri de statii, atat in Muntenia, cat si in Moldova (Calafat, Tg. Ocna, Podul Iloaiei, Harlau s.a.), si care intra astfel in istoria Cailor Ferate Romane ca parinte al arhitecturii feroviare romanesti.
Printre realizarile lui Elie Radu se pot enumera cladirile pentru calatori ale statiilor Comanesti, Curtea de Arges, Bailesti, dar si cele dintre Pitesti si Curtea de Arges, Bascov, Merisani si Baiculesti, care constituie un model inedit de arhitectura feroviara romaneasca.
Terminate dupa inaugurarea liniei Pitesti - Curtea de Arges, aceste cladiri au devenit functionale la sfarsitul toamnei anului 1899 si s-au integrat perfect in decorul mirific al plaiurilor argesene.

Privitor la zvelta, dar impunatoarea cladire a statiei Curtea de Arges, s-ar cuveni sa se sublinieze folosirea unor brauri din elemente de ceramica smaltuita, fabricate de renumiti mesteri italieni si pozitionate pe fronturile fatadelor ca elemente decorative care delimiteaza registrul parterului de cel al etajului superior. Pe langa elementele decorative liniare de fatada, ancadramentele ferestrelor si usilor sunt realizate si ele din caramizi din ceramica smaltuita, atat la parter, cat si la nivelul etajului.
Pentru acoperirea turnurilor ce marcheaza fatada spre strada, adapostind scarile de acces, s-au folosit solzi din piatra naturala - ardezie - prinsi in astereala acoperisului prin cuie. Dimensiunea mica a acestor solzi a permis o mobilitate deosebita in urmarirea formelor pe nervurile boltilor.
In holul central, de trecere, al garii, se gasesc casele de bilete si diferite accese spre dependinte: calatorul, chiar si grabit, nu poate trece insa cu vederea infatisarea tavanului pentru rezolvarea caruia s-au folosit si elemente curbe din lemn.
Un loc aparte in arhitectura feroviara romaneasca il ocupa si opera arhitectului de exceptie care a fost Duiliu Marcu, cel care a proiectat si realizat garile regale de la Sinaia si Bucuresti Baneasa.
Caracteristic programului romanesc de arhitectura feroviara este stilul sobru, conferit de materialele de constructie folosite. Fie ca la unele gari a fost folosita cu precadere piatra naturala, fasonata si pusa in opera cu deosebita gratie pentru a forma bolti si arce, fie ca a fost utilizata caramida aparenta sau zidaria tencuita, cladirile pentru calatori de pe reteaua CFR exprima atat caracterul local, cat si influentele straine, preluate de-a lungul timpului. Compozitia si structura volumetrica a acestor gari le confera o tinuta aparte, care impune respect privitorilor.
Trebuie sa remarcam ca, dupa terminarea razboiului in 1945 si dupa refacerea distrugerilor cauzate de acesta, constructorii feroviari au fost pusi in fata unui program de reconstructie si constructie atat pentru linii existente, cat si pentru altele noi. In cadrul acestui program lucrarile de pe liniile Bumbesti - Livezeni si Salva - Viseu au scos la iveala constructii de cladiri de un stil original, propriu, modest, adaptat la necesitatile exploatarii, dar si la posibilitatile tehnologice existente.
Nu acelasi lucru se poate spune insa despre refacerea cladirilor statiilor Iasi si Ploiesti Sud care, pastrand elementele arhitectonice ale vechilor cladiri, au dezvoltat solutii care sa le marcheze importanta si sa satisfaca noile cereri ale traficului. De subliniat cativa parametri ai statiei Ploiesti Sud, realizata dupa proiectele arhitectilor Titu Elian si N. Georgescu: lungime 150 m, suprafata totala 3.700 m˛, volum 35.000 mł.
Cam in aceiasi perioada, pana in anul 1960, s-au remarcat inca doua cladiri noi in Bucuresti: statia Bucuresti Basarab, realizata in 1959 pentru preluarea unor procente din traficul Garii de Nord si cladirea "Casei de oaspeti a Departamentului de Cai Ferate", astazi hotelul Astoria (mai 1958).


Dupa anul 1960, arhitectura unor statii noi si importante de pe retea dezvaluie un stil monumental, dar adaptat la zona geografica in care se amplasa. Astfel, se remarca cladirile statiilor la Constanta si Brasov, concepute de arhitectul Teonic Savulescu, care si astazi trezesc admiratie, dar si satisfactie, prin spatiile ce le ofera publicului calator.
O data cu anii de dupa 1965 se produce un reviriment in programul de investitii si apare o serie de cladiri noi de calatori in statiile mai importante: Barlad, Baia Mare, Predeal, Medias, Onesti, Craiova, Calnic, Tusnad, Otelu Rosu s.a.
Aceasta perioada coincide cu debutul activitatii unui lot tanar de arhitecti si ingineri, care au adus o improspatare a conceptiei arhitecturale, lucru usor de observat in realizarile ulterioare: cladirile statiilor Tulcea, Medias, Deva, Targu Jiu, Bacau, Calarasi.
Iata, scurta noastra incursiune in arhitectura feroviara romaneasca de la inceputurile ei si pana in zilele noastre.
ing. Radu Bellu
ing. Dan Dragos Aldea


Sursa: Centenarul Arhitecturii Feroviare Romanesti
http://www.cfr.ro/JF/romana/nr12/centenar.htm

Skatepark Brasov - Lasam imaginile sa vorbeasca!

luni, 27 iulie 2009

Sistemul economic actual este gresit si sortit sfarsitului

Despre criza economica din Romania cu cartile pe masa

In octombrie anul trecut a inceput sa se vorbeasca in Romania despre criza financiara si economica. Mass media era plina de stiri alarmiste, in mare masura exagerate.
.
In decembrie 2008 a venit la putere un guvern format din PDL si PSD care, cel putin teoretic, ar aduna cei mai buni specialisti din cele mai mari partide politice din Romania.
.
Din ianuarie - februarie 2009 incep sa se simta efectele crizei economice in Romania la nivelul populatiei, mai ales la nivelul populatiei active. Aceste efecte s-au concretizat in principal in pierderea unor locuri de munca, scaderi ale veniturilor din munca si prin deprecierea cursului leu - euro dublata de o crestere a dobanzilor care a dus la blocarea creditarii si la scadrea veniturilor disponibile ale populatiei active (principalii consumatori).
.
In martie 2009 Guvernul Romaniei decide accesarea unui imprumut extern de la FMI, Comisia Europeana si BERD.
.
In aprilie 2009 are loc o rectificare bugetara in sens negativ de proportii rar intalnite in cei 20 de ani de dupa Revolutia din 1989.
.
De la 1 mai 2009 Guvernul Romaniei decide continuarea masurilor de crestere a fiscalitatii (incepute in februarie prin majorarea contributiilor sociale) prin introducerea impozitului forfetar (care in esenta este o masura ok, dar este aplicata foarte foarte prost) si prin eliminarea deductibilitatii TVA-ului pentru masini, combustibil si cheltuieli de intretinere a automobilelor.
.
De la investirea din decembrie 2008 Guvernul Romaniei nu a luat nici o masura concreta de stimulare a economiei, toate aceste masuri apar cu "vor fi facute".
.
Acum la 5 luni dupa investirea acestui Guvern ma intreb cand vor fi facute...
.
In aprilie 2008 apar cele mai noi previziuni despre evolutia economiei Romaniei, previziuni ale FMI si Comisiei Europene.
.
Aceste previziuni sunt de scadere cu 4% a PIB-ului in 2009 raportat la 2008 si de stagnare economica - evolutie 0% a PIB-ului din 2010 raportat la 2009. Prin scaderea de 4% din 2009 PIB-ul Romaniei va ajunge la 102% din PIB-ul pe 2007.
.
Deci putem miza in 2009 si 2010 pe un PIB similar cu cel din 2007 la care, cel putin in 2009 se adauga un sentiment de pesimism generalizat care in 2007 nu exista, dimpotriva in 2007 exista un sentiment de optimism ridicat.
.
Astfel nu mai putem visa ca o sa ne ocoleasca criza. Nu mai putem spera la masuri salvatoare din partea Guvernului Romaniei si trebuie sa ne regandim afacerile si vietile pe ceea ce a fost in 2007.
.
O concluzie este ca 2008 a fost o intamplare, un an foarte bun, dar care nu a fost sustinut de dezvoltare reala.
.
O alta concluzie poate fi si ca aceasta tara nu a avut Guverne competente in ultimii 3 ani pentru ca in perioadele de crestere accelerata banii nu au fost gestionati judicios, iar acum intr-o perioada dificila bugetul de stat arata ca o sita.
.
Halucinatia ca putem trai mai sus decat suntem in realitate s-a incheiat. Chiar daca nu ne place trebuie sa intelegem ca vom trai asa cum putem in mod real.
sursa:http://naumof.blogspot.com/

Filmul Povestea Lucrurilor ( The Story of Stuff with Romanian subtitles) , traducere in limba Romana - P1

sâmbătă, 25 iulie 2009

Cum ne vad strainii:Strada in Romania cu 50km/h!

Filmul se numeste "Strada in Romania cu 50km/h"

Cel care filmeaza merge pe jos printre gropi acoperite cu apa.Se aud pasii prin noroi ca si cum cineva ar mesteca lacom. Cu pofta. Te intrebi ce legatura are titlul videoclipului cu acest scenariu. Aproape de sfarsit, cand se termina filmul camera se indreapta spre un semn de circulatie.Limitare de viteza la 50 km/h!

In timp ce se aud pasii va puteti gandi la orice; la discursul unui politician preferat-sau la facturile de utilitati care asteapta sa fie platite.La ziua de nastere a sotiei sau la problemele de serviciu.

Drumul cu asfaltul spart,printre baltoace,cu limitare de viteza,este viata noastra din Romania!

luni, 20 iulie 2009

Acum patruzeci de ani.Azi Romania nu mai inseamna nimic!

Pe 2 august 1969, Presedintele SUA Richard Nixon incepea o vizita in Romania la invitatia lui Nicolae Ceausescu.
Era prima vizita a unui presedinte american in Romania,prima vizita intr-un stat socialist dupa al doile razboi mondial.
Curajul de a critica invadarea Cehoslovaciei de catre rusi, cu un an inainte, ii deschisese lui Ceausescu aproape toate usile.
Occidentul il compara pe tanarul conducator din Est cu Kenedy si prezicea ca Romania va ajunge un fel de Elvetie.
Turismul politic in tara noastra devenise o moda, deschisa de Nixon in 1967 can facuse o vizita ca simplu cetatean.
Un cineast si fost operator al familiei Ceausescu avea sa-si aminteasca despre memorabila vizita din 2 august 1969:" Pentru mine, Excelenta Sa Richard Nixon a fost un actor perfect din punct de vedere al imaginii"
Pelicula de 21 de mintue a fost realizata impecabil; aproape un film artistic.Actorii dunt de mare exceptie:Nixon care discuta degajat cu vanzatorii din piata Obor,sotia sa-Patricia,Henry Kisinger (in calitate de asistent special al presedintelui SUA),Nicolae Ceausescu-uimitor de distins si cumpatat in gesturi.Elena Ceausescu-suspect de eleganta si cu gesturi la fel de retinute.
Revista "Jours de France" nota la 16 august 1969:"Mii de oameni..Presedintele Nixon a solicitat deschiderea trapei la masina pentru a raspunde exploziei de bucurie a multimii...Presedintele nu mai poate face fata valurilor de gladiole ce ii sunt oferite...Presedintele ofera autografe.."

Cu ocazia vizitei din 2 august, intervine la Ceausescu inteligenta pe care Silviu Brucan o caracteriza drept "viclenie cu sclipiri de geniu"
Stiind din biografie ca Nixon in tinerete a fost vanzator,fac o vizita intr-o piata.
Iata cum este descrisa scena de seful echipei de filmare:"Duminica 3 august.In piata agroalimentara din Obor, presedintele Nixon a poftit la struguri.Vanzatorul i l-a ales pe cel mai frumos si i l-a dat-se vede secventa in film;ce nu se vede e ca Nixon a dus mana spre buzunar,semn ca vrea sa plateasca. Numai ca ...in buzunar n-a gasit nimic." Un moment nesurprins de aparatul de filmat."
Dupa aceasta vizita, la o sedinta de informare cu membrii apropiati ai partidului,Ceausescu a fost indreptatit sa declare:"Nixon nu a venit pe pozitia unei mari puteri, am fost cu el in piata.A dat mana cu toti zarzavagii.E adevarat ca si el a fost zarzavagiu."

Nixon venea in Romania in speranta unei apropieri de Uniunea Sovietica si China.De asemenea se cautau canale de comunicare pentru solutionarea pasnica a razboiului din Vietnam.
Ceausescu, asa cum a fost dezvaluit recent, din arhivele acelei vizite, dorea de la americani, pe langa colaborarea economica, arme ultramoderne.

Dar cum erau Statele Unite in 2 august 1969?
O supraputere care pe 16 iulie trimisese cu nava Apollo 11, pe cosmonautul Neil Amstrong,primul om ce a pus piciorul pe Luna.
Pe 15-17 august urma sa aibe loc festivalul de la Woodstock-punctul culminant al miscarii hippy,cand patru sute de mii de participanti vor protesta impotriva razboiului din Vietnam.

Dar cum era Romania in 1969?
La inceputul anilor 70 Romania era plina de produse alimentare, haine si incaltaminte autohtona cautata de turisti din statele socialiste.
Tot in anii 70 litoralul era plin de nemti din RFG,francezi, suedezi.Statiunile Olimp, Venus, Neptun aveau discoteci pe valuta.Aparusera shopurile, tot pe valuta.
Cohortele de cehi, unguri, polonezi,nemti din RDG veneau in tara sa-si faca plinul cu salamuri, haine si pantofi.

Dar oare cum era Brasovul in 1969?
Pe 15 februarie era inaugurata calea ferata electrificata Brasov- Bucuresti,prima de acest gen din Romania.
Pe 5-9 martie avea loc Cerbul de Aur castigat de Luminita Dobrescu. Au dat recitaluri Juliette Greco si Salvatore Adamo.

Atunci,la vizita lui Nixon poporul roman parea ca depasise o luga perioada de frustare.
Conducatorul sau,Nicolae Ceausescu era egal cu mai marii lumii!

Nixon avea sa declare:"Am avut prilejul de a vizita peste 60 de tari ale lumii. Niciuna nu-mi va ramane in memorie ca Romania!"

Toate aceste se intamplau acum patruzeci de ani.

AZI ROMANIA NU MAI INSEAMNA NIMIC!

duminică, 19 iulie 2009

Afirmarea in Europa a Brasovului: zidul de la Tarlungeni!

"La Brasov, zid antiromi ca in Cisiordania"

"La cativa kilometri de Brasov, in satul Tarlungeni, 1.100 de tigani traiesc separati de romani si de maghiari. Separati la propriu, de un zid ridicat de Primarie acum mai bine de un an si jumatate. Bariera, inalta de trei metri, a nascut frustrari si revolte, pentru ca tiganii sunt nevoiti sa foloseasca o ruta ocolitoare pentru a ajunge la scoala sau la magazin.
....................................................................................................................
De cealalta parte, vecinii – 700 de romani si 1.900 de maghiari - considera ca zidul din beton ramane singura solutie pentru o viata inistita si tihnita, chiar daca unii recunosc ca aduce a monument inchinat segregarii etnice.
Primarul Iosif Kiss se considera un fin cunoscator al "problemei tiganesti". "Numai eu stiu cat am avut de lucru cu ei; aici trebuie sa stii si cand sa-i atingi si cand sa-i mangai. Chiar i-am zis politistului odata ca eu le dau ajutor social, eu ii ajut, eu ii omor".
....................................................................................................................

In comunitatea roma, daca pomenesti de zid, te trezesti brusc inconjurat de zeci de oameni. Rand pe rand, romii acuza autoritatile si isi fac cunoscuta frustrarea. "Sa ne dea, dom’le, voie sa folosim drumul, pe acolo ne duceam spre scoala si spre magazine. Acum trebuie sa ocolim peste un kilometru jumate ca sa ajungem in centru. Ne-au izolat de restul lumii", se revolta localnicul Ion Ganea. "Am 50 de ani si am copilarit pe ulita asta care a fost inchisa. A fost un drum circulat, mai ales de carute, inca de pe timpul CAP-ului. Acum ne-au zidit aici. Parca suntem pe timpul lui Antonescu, parca am fi cu lanturi la picioare, niste ciumati", reclama
si sateanul Ilie Matei.

Argumentul turistic
Grija de a disciplina numeroasa comunitate roma si de a aplana conflictul dintre etnii are insa radacini si in planurile actualei administratii. In curand, la opt kilometri de sat se va ridica o statiune turistica ecologica. "Am semnat deja contractul cu investitorul din SUA care doreste sa construiasca o statiune intr-o zona virgina. Au investit deja patru milioane de euro si asta ne aduce la buget o suma frumusica – patru miliarde de lei vechi anual."

sursa "Romania Libera" 22 ianuarie 2009.

E ce ziceti? Mai merita sa investeasca doamna Elena Udrea milioane de euro in campanii publicitare ca sa promoveze turismul romanesc?

Cata forta are acest subiect!

Pe la inceputul secolului XX un prozator american scria:

”In zilele copilariei mele n-aveam nicio aversiune impotriva sclaviei..Nimeni nu o condamna; ziarele locale nu spuneau nimic impotriva ei..
In zilele copilariei mele a avut loc, totusi un mic incident. Aveam un mic sclav. Baiatul,originar de pe coasta rasariteana a statului Marylend, fusese smuls de langa familia si prietenii lui si dus in inima continentului american pentru a fi vandut.Era un baiat vesel, dragut si nevinovat, dar fara seaman de galagios. Toata ziua fluiera, canta,chiuia striga si radea,era ceva inebunitor,de-ti venea sa-ti iei lumea in cap.In cele din urma, intr-o buna zi,scos de-a binelea din sarite, m-am dus la maica-mea si i-am spus ca Sandy canta de-o ora fara incetare, si c-o rog sa-i inchida gura, fiindca nu mai puteam rabda. Maica-mea mi-a raspuns,cu lacrimi in ochi si cu buzele tremurande,cam in felul urmator:
- Saracutul,cand canta e semn ca nu-si mai aduce aminte, si asta ma bucura; dar cand sta tacut, ma tem ca se gandeste.” Autobiografie de Mark Twain

Daca ar fi trait in timpurile noastre celebrul prozator ar fi observat ca romii din Tarlungeni nu mai canta demult...


sâmbătă, 18 iulie 2009

Basescu i-o trage lui Voronin prin intermdiul unui brasovean!

"Evenimentele post-electorale din Chişinău amintesc de Bucureşti în decembrie 1989"

Preşedintele Traian Băsescu în cursul interviului acordat Europei Libere
16.07.2009

Eugen Tomiuc

Într-un interviu acordat Europei Libere, Traian Băsescu reafirmă conceptul: "un popor, două ţări"

In cursul celei de-a doua zi a vizitei oficiale pe care o întreprinde în Republica cehă, președintele României, Traian Băsescu a fost oaspetele postului de radio Europa Liberă, la noul sediu din Praga. Cu acest prilej, președintele român a acordat un interviu în exclusivitate postului nostru de radio, pe tema relațiilor din România și Republica Moldova și a parteneriatului strategic americano-român. Interviul a fost realizat de corespondentul Europei Libere, Eugen Tomiuc.

Europa Liberă: Relatiile Romaniei cu conducerea comunista a Republicii Moldova s-au inrautatit, in special dupa ce Presedintele Voronin a acuzat Romania ca ar fi in spatele violentelor post-electorale din aprilie. Chisinaul a introdus vize pentru cetatenii romani și a expulzat ambasadorul Romaniei, restrictionînd apoi accesul mass-mediei din Romania. Legaturile economice si sociale de zi cu zi intre cele doua state au fost intrerupte aproape complet. Ce poate face Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, pentru a ajuta Moldova sa iasa din aceasta criza evitand in acelasi timp sa fie acuzata de “amestec in treburile interne ale Moldovei”?

TRAIAN BASESCU: Noi vom respinge oricind o astfel de acuzaţie că Romania a fost implicată în revoltele de după alegeri sau că va fi implicată în treburile interne ale Republicii Moldova. Ce va pot spune cu certitudine este că noi am mai văzut aceste întimplări. Le-am văzut la Bucuresti în decembrie 1989, cind, tot aşa, un conducator comunist nu şi-a înteles propriul popor şi mai ales n-a înţeles tînara generaţie şi poate domnul Voronin se uită la filmele din decembrie 1989 de la Bucuresti. O sa vadă că în stradă erau tinerii care vroiau libertate. Tinerii care vroiau spre Europa. Nu erau cei care îl votau pe Ceauşescu.

Europa Liberă: Domnule Presedinte, anul acesta se implinesc 70 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov. Ati afirmat ca nu veti semna cu Republica Moldova un tratat bilateral care ar consfinti consecintele acestui pact. Milioane de romani se considera moldoveni – dar numai ca identitate regionala și care se subsumeaza înr-un fel identitatii nationale si lingvistice romanesti. Exista de fapt o regiune in estul Romaniei care se numeste Moldova iar asta cateodata sporeste confuzia strainilor in legatura cu ce inseamna exact identitatea aceasta moldoveneasca. Conducerea comunista a Republicii Moldova vorbeste insa despre o identitate, limbă si istorie moldovenească complet diferită, care duce cu gandul la conceptual stalinist de “popor moldovenesc”. Cum poate o Romanie moderna, europeana, sa pastreze totuși legaturile de sange si limba cu Republica Moldova fara sa riste a fi acuzata de “revisionism”, “sovinism” sau alte rele?

TRAIAN BASESCU: Sa ştiţi ca nu vom cădea în capcana timidităţii, cu privire la acuzatiile sau jocurile politice pe care le face Chişinăul cu privire la Romania. Noi avem o politica de explicare către toţi aliaţii nostri europeni şi din NATO asupra istoriei acestor locuri, asupra istoriei acestui popor. Iar conceptul nostru este clar: un sigur popor, două ţări. Deci, din acest punct de vedere, propaganda de la Chişinău nu va păcăli pe nimeni. Mai mult decît atît: Romania nu va sta pasiva la acest lucru şi, după cum ştiţi probabil, am mărit numarul de locuri în universităţile şi în liceele romaneşti pentru tinerii din Moldova care doresc sa studieze; vom încerca să susţinem presă de limbă romană care sa fie orientată către democraţie; nu vom ezita să luptăm, în interiorul Uniunii Europene, pentru a ne convinge prietenii şi aliaţii că Republica Moldova nu trebuie abandonată în pachetul de integrare cu Ucraina, ci trebuie adusă, ca obiectiv de integrare in Uniune, alaturi de ţările din Balcanii de Vest.

Deci, sînt doar cîteva exemple că nu ne intimidează acţiunea brutală a Chişinăului. In ceea ce priveşte schimburile de marfuri, va pot spune că Romania - şi au fost dispozitiile guvernului către toate structurile noastre să nu fie împiedicat nici un fel de export al republicii Moldova pe piaţa romanească. Nu ştiu daca va aduceti aminte cînd era domnul Voronin în mare dificultate, că Rusia îi blocase exporturile de vinuri pe piaţa rusească; eu l-am adus pe domnul Voronin la Bucureşti, am făcut o mare expozitie de vinuri produse în Republica Moldova şi de atunci piaţa romanească a absorbit cea mai mare parte a exportului de vinuri. In momentul de faţă, republica Moldova exportă mai mult vin în Romania decît în Federaţia Rusă, care şi ea şi-a redeschis piaţa. Deci nu vom face nimic care sa însemne ostilitate faţă de Republica Moldova. Mai mult decît atît, in ceea ce ne priveşte sintem gata pentru orice fel de asistenţă ar avea nevoie Republica Moldova, in orice fel de zona a economiei.

Europa Liberă: Din partea cui ar trebui sa vina aceasta cerere de asistenta, domnule președinte?

TRAIAN BASESCU: Din partea guvernului, dar incercam sa stimulam şi un alt mod de a sta in legatura cu romanii din republica Moldova, intensificind legaturile la nivelul comunităţilor locale. Si nu numai comunităţile locale, chiar legăturile cu intelectualitatea din republica Moldova. De curînd am avut o întilnire cu societatea civilă din Republica Moldova la Palatul Cotroceni, la Bucuresti, acum cîteva zile. Am mărit numarul de locuri în tabere pentru tinerii din Republica Moldova. Deci, noi ne facem treaba si de buni vecini si de frati, fata de cetăţenii din Republica Moldova, chiar dacă pentru moment nu avem comunicare cu conducerea statului moldovean.

Europa Liberă: Relatiile României cu Moldova, după cum spun mulți ar trece prin Moscova, pentru că relațiile constant reci ale Romaniei cu Rusia par să se fi racit si mai mult după debutul crizei din Republica Moldova. Unii analisti afirma ca Moscova ar fîlfîi o pretinsa “amenintare” romaneasca impotriva firavei statalitati a Republicii Moldova pentru a castiga mai multa influenta la Chisinau. Poate Romania sa isi imbunatateasca relatiile cu Moscova si sa-si mentina concomitent interesele in regiune?

TRAIAN BASESCU: Eu nu cred ca este atît de reală analiza celor care spun că Romania are relatii rele cu Moscova. Schimburile noastre comerciale cresc, contactele politice au o frecvenţă foarte mare, numai anul acesta cred că au existat cel putin 5 -6 vizite ale miniştrilor romani la Moscova pentru a stabili elemente de cooperare şi, vă mai spun un lucru, nu cred că Moscova este atit de angajata alaturi de Voronin pentru a fi ostilă Romaniei datorită relatiilor Romania-Moldova. Si am toate elementele să vă spun acest lucru. In ceea ce priveşte interesele Moscovei in Republica Moldova, in mod categoric ele există, la fel cum există şi interesele Romaniei pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Noi vrem ca cetăţenii Republicii Moldova, deci, fraţii nostri din republica Moldova, să aibe şansa de a spera la prosperitate; or, acest lucru nu se poate întimpla decît dacă Republica Moldova îşi ia un drum viguros şi consecvent către integrare in Uniunea Europeană. Si aici as vrea sa mai fac o precizare pentru a nu avea o intrebare rămasă fară raspuns, ati vorbit despre confuzia cu Moldova din Romania şi Republica Moldova. Sigur, acest lucru poate fi valabil pentru cei care nu înţeleg că Romania are cîteva regiuni istorice: Moldova, care, daca discutăm de regiuni romanesti, ţine pină la Nistru, pînă acolo ţine Moldova, regiunea; are Banatul, are Oltenia, are Bucovina, are Ardealul. Deci sunt regiuni pe care locuiesc romani. Regiuni in care acelasi popor a trait şi va trai multe milenii de acum înainte.

Europa Liberă: Ați fost întotdeuna un promotor viguros al parteneriatului strategic cu Statele Unite. Ce mai poate face România pentru a-și consolida acest parteneriat strategic cu Statele Unite în acest context al unei noi administrații la Washinghton ? Există căi de dezvoltare în continuare a acestui parteneriat?

TRAIAN BASESCU: Categoric da şi va pot spune că noua administratie ne-a dat toate semnalele că politica fata de Romania rămîne neschimbată; obiectivul ambelor ţări este consolidarea parteneriatului strategic in ambele dimensiuni daca ati observat, atit cea de securitate, cea militara, in care am oferit facilitati militarilor americani în bazele militare romanesti de la Kogalniceanu, de la Babadag şi din alte locuri. Or, participăm impreuna cu trupe in misiuni în afara frontierelor, dar, in egala masura avem şi investitiile Ford in Romania şi investitiile in industria alimentara şi in agricultura si multe altele. Deci, acest parteneriat se dezvolta frumos, pe toate dimensiunile lui, ca sa nu mai vorbim de dimensiunea politică, unde Romania a fost sprijinita şi a fost un partener al Statelor Unite în problematică de politica externa. Va pot spune că un parteneriat la fel de puternic dezvoltam cu Franţa, in interiorul Uniunii Europene. Si este un parteneriat care vine rapid din urma, iar pentru noi, cele doua parteneriate strategice cu Statele Unite si cu Franta sunt doi piloni extrem de importanti in politica noastra externă.

Europa Liberă : Domnule Presedinte, va multumesc.

TRAIAN BASESCU: Si eu va multumesc mult si doresc numai bine moldovenilor....

marți, 14 iulie 2009

Chisinau: Discutii intr-o statie de autobuz

De la Nistru pân la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-atâta strainatate.
Doina
Mihai Eminescu

luni, 13 iulie 2009

God Father - Film cu melodia Nasul cantata de o fanfara mortuara din Romania, super funny

Ei, ce ziceti?..
Nu cred ca am vazut un film mai inofensiv care sa contina atata adevar exprimat prin sunet si imagine!
Imagine de la balcon cu blocuri comuniste,un cimitir alaturi si ca fond muzical melodia din "Nasul" cantata de o fanfara mortuara.
De unde sunt imaginile?
Din orasul meu, din orasul tau sau din orasul lui.
Adica din Romania de azi!

"Filmul Naşul, realizat cu consilieri de specialitate, aduce pe ecran povestea ascensiunii, a decăderii şi a noii ascensiuni a unei familii mafiote din New York. Naşul înseamna trei ore de film dur, adesea şocant, un portret realist şi necruţător al cartelului crimei organizate devenit omniprezent în SUA, creionat fără nici o reţinere. Toţi actorii sunt uimitori şi creează personaje de neuitat, până şi în rolurile secundare." - The Motion Picture Guide
Sursa : Wikipedia

Dumnezeule, e vorba de New York? Sau de orasul meu, sau de orasul lui?

vineri, 10 iulie 2009

Romania, o alta tara-IAR 93 Vultur!

IAR 93
Avion monoloc, cu aripa sus, destinat misiunilor de cooperare si atac la sol, cu posibilitati de interceptare a tintelor aeriene. Primul zbor a avut loc la data de 31 octombrie 1979.
Producator: Avioane Craiova SA
Propulsie: doua motoare turboreactoare de tip Rolls-Royce Viper 633-47
Dimensiuni:
anvergura: 9,62 m
lungime totala: 13,96 m
inaltime: 4,15 m
Greutate:
gol: 5700 kgf
maxima (la decolare): 11200 kgf

Viteza maxima (la sol): 1160 km/h
Viteza ascensionala: 70 m/s
Plafon de serviciu: 13500 m
Distanta de decolare (H=15 m): 820 m
Distanta de aterizare: 1500 m

Cam asa aparea avionul conceput dupa evenimentele din Cehoslovacia din 1968 de catre conducerea politica de atunci.
Romania se dovedea singura tara din blocul comunist care trecea la constructia unui avion militar fara tutela rusilor.
Primul model IAR 93-Vultur a zburat peste hotare, insa a fost construit in colaborare cu fosta Iugoslavie. Performantele acelui prim model sunt de necontestat. La dimensiunile Romaniei, IAR-93, subsonic, era ideal pentru autoaparare. Multi specialisti in aviatie militara spun ca avioanele militare supersonice nu sunt recomandate Romaniei pentru ca au raza mare de actiune si putem intra in conflict aerian cu statele vecine.
Dupa 1989,dezinteresul politicienilor si al marilor ofiteri din armata au sabotat proiectul avionului IAR 93.

Astazi, Romania parca este cu totul alta tara. Iar in acest context, factorii de decizie au renuntat si la ultima zvacnire in materie:
IAR-93 modernizat precum Soimul, ar fi fost unul dintre cele mai performante aparate militare de zbor actuale, daca tinem cont de puterea de foc, aproape identica cu aceea a avionului suedez Gripen.

PS. Putem admira in acest film „fratele” lui IAR 93,avionul sarbesc Orao care si-a probat din plin capacitatile atat in conflictul sarbo-croat din anii 90 cat si in timpul razboiului Nato vs Serbia din 1999.
A fost singurul aparat invulnerabil la bruiajul electronic si dovedindu-se un adevarat distrugator de rachete Tomahawkm atragandu-si renumele de „Tomahawk killer”.


joi, 9 iulie 2009

Cetatea Rasnov-SUTE DE ANI DE ISTORIE vs O AFACERE BUNĂ?

În perioada 2000 – 2008, Cetatea Râşnov a fost concesionată de către Primăria Râşnov cetăţeanului italian Alberto Drera. Cetatea Râşnov este monument istoric de importanţă naţională clasa ,,A”. Din păcate în perioada 2000 – 2007, această valoare istorică a fost agresată de intervenţiile ilegale ale fostului chiriaş al cetăţii. Imediat după preluarea cetăţii, SC Drumuri Publicitare SRL, reprezentată de Alberto Drera, a realizat construcţii noi fără aviz legal în curtea interioară a cetăţii Râşnov. În fapt, 2/3 din curtea interioară a monumentului istoric sunt construcţii noi, care anulează amprenta medievală, dar aveau în strategia comercială a foştilor administratori o funcţionalitate precisă: turn, ridicat pe ruinele capelei medievale, în care s-au montat rezervoare de fibră de sticlă, terasă – restaurant, căsuţe pentru spaţii de cazare. Însă Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (art. 54 răspundere penală), a fost încălcată în mod flagrant şi în alte situaţii: capela de sec. XIV, din grădina cetăţii a fost distrusă în totalitate, în aceiaşi incintă, terenul a fost nivelat cu escavatorul, determinând o reducere drastică până la anulare în unele locuri a posibilităţii de studiere a stratigrafiei sitului arheologic, în turnul triunghiular au fost montate ferestre de tip Vellux etc. În anul 2004, Poliţia Braşov, serviciul Investigaţii Criminale, împreună cu Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Braşov a început o anchetă penală în acest caz. De asemenea, în prezent, Poliţia Braşov derulează o anchetă penală în privinţa obiectelor muzeale dispărute de la Muzeul Naţional Bran, descoperite în Cetatea Râşnov de reprezentanţii Primăriei Râşnov, după executarea silită a urmaşilor lui Alberto Drera. Este obligatoriu să menţionăm faptul că între SC Drumuri Publicitare SRL şi Primăria Râşnov a existat un conflict deschis şi datorită faptului că Primăria Râşnov a refuzat în perioada 2005 –2006 să acorde autorizaţia de construcţie pentru amenajarea în cetate pe ruinele vechilor ziduri a unor clădiri care urmau să fie folosite pentru spaţii de cazare şi restaurant. În prezent, Primăria Râşnov a cerut Ministerului Culturii şi Cultelor o comisie care să analizeze situaţia cetăţii, după care intenţionează să organizeze un simpozion cu participarea celor mai importanţi specialişti din România în domeniul istoriei medievale, arheologiei, istoriei artei, arhitecturii. Se fac demersuri pentru a obţine şi colaborarea unor profesionişti din străinătate. Felul în care va arăta în viitor cetatea Râşnov este o responsabilitate enormă şi nu poate să fie asumată de administraţia locală decât după o consultare cu mediul academic şi cu autorităţile naţionale responsabile de protejarea patrimoniului cultural al României.

sursa: Wikipedia

Consiliul Civic Local Cluj la 5 ani-o initiativa exclusa la Brasov

În 30 iunie 2004, la Cluj-Napoca se năștea o inițiativă inedită: în paralel cu Consiliul Local ales, a început să funcționeze un consiliu format din cetățeni voluntari, preocupați de modul în care este administrat orașul.

Acest Consiliu Civic a monitorizat timp de 5 ani ședințele de Consiliu Local, a sesizat nefuncționalitățile de acolo sau a făcut propuneri care să completeze activitatea deliberativului municipal. Tocmai pentru că cetățeanul nu are disponibilitatea de a urmări cu scrupulozitate cum își respectă aleșii locali mandatul, Consiliul Civic Local a făcut acest lucru pentru ei.

Astăzi, la aniversare, inițiatorul forului civic, omul de afaceri Iosif Pop, spune că prinicipala nemulțumire este lipsa de comunicare între autoritățile locale și organizațiile de acest tip. Domnia sa și-ar fi dorit ca autoritățile locale să fie mult mai receptive față de propunerile și inițiativele Consiliului Civic.

Totuși, cîteva dintre propunerile forului civic sînt, în acest moment, în lucru: Codul de conduită a funcționarului din primărie, realizat cu sprijinul LADO Cluj, și Strategia pentru dezvoltarea durabilă a orașului.

În raportul de monitorizare realizat de Consiliul Civic, la capitolul restanțe ale Consiliului Local și Primăriei, au fost trecute următoarele subiecte:

- Rutele ocolitoare;
- Un concept de folosire a autostrăzii Borș - Cluj-Napoca în beneficiul orașului;
- Servicii sociale pentru vîrstnici și persoanele cu handicap;
- Un inventar complet al patrimoniului public al orașului;
- Construcția bugetului local pornind de la priorități și obiective;
- Situația precară a învățămîntului.

La capătul a cinci ani de activitate a Consiliului Civic, trebuie remarcată consecvența și rezistența celor care s-au ocupat de acest proiect, cu atît mai mult cu cît munca a fost voluntară.

Sursa: Agenda Clujeana

miercuri, 8 iulie 2009

Un brasovean: vedeta rok Peter Maffay

Peter Maffay,nascut la Brasov,la 30 august 1949,cantaret,compozitor,actor si producator, este un nume in muzica rok din Germania.
A emigrat la 14 ani. In Cronica Romana din 1 decembrie 2006, in articolul "Rokerul german Peter Maffay povesteste.." se mentioneaza:"copilaria sa a fost marcata de atmosfera comunista, cu ororile ei. "Tata a fost arestat si tinut acolo zile-n sir, iar mama mi-a spus ca este plecat intr-o calatorie".

In ziarul Adevarul din 9 mai 2009 in articolul "Vedeta rok Peter Maffay ajuta copii traumatizati" aflam .."Rocker-ul a demarat o investiţie de peste 1,5 milioane de euro, pentru realizarea unei tabere destinate copiilor traumatizaţi...Rocker-ul a cumpărat, după mai multe încercări, casa parohială a Bisericii Evangherlice şi anexele acesteia din satul Roadeş, situat în apropierea oraşului Rupea. Proiectul, derulat prin intermediul fundaţiei Tabaluga, condusă de Maffay, a fost realizat de Sebastian Szaktilla, arhitectul care a lucrat pentru ca Sibiul să îşi recapete înfăţişarea medievală, după ce a devenit capitală culurală europeană. Finalizarea acestuia va dura doi ani „Până să se oprească la Roadeş, a vizitat şapte locaţii, dar aceasta i-a plăcut cel mai mult”, spune Hellwig Karol. Pe lângă amenajarea casei parohiale şi reconstruirea anexelor, muzicianul va consolida biserica şi va restaura cetatea de aici, lucrare care se va încheia în 2017."

Pe portalul emigrantilor romani din Germania, rom2de , am gasit un reportaj "Peter Maffay se intoarce acasa" scris de Mariana Alexie.
Cred ca este cel mai bun reportaj despre Brasov scris din perspectiva celor care au emigrat si care se intorc la locurile copilariei.
Nu am vazut un cutit rasucit mai frumos in amintiri:

"Am avut ocazia sa-l insotesc cateva ore la o plimbare prin orasul natal la data de 23.08.2007, exact dupa 44 de ani de cand a parasit Brasovul.
Peter vorbeste romaneste, conduce masina prin oras deosebit de sigur de parca ieri ar fi plecat de aici. Din strada Lunga o ia pe strada De Mijloc si apoi pe Bisericii Romane. Aici ramane cateva minute pe loc si nu indrazneste sa coboare din masina. Oare are lacrimi in ochi? In dreapta este casa unde s-a nascut, in stanga casa in care a crescut. Mai incolo locuia prietenul lui Costica…O luam spre dealul cetatii in sus si ne oprim in fata bisericii evanghelice, o filiala a Bisericii Negre. Doreste sa intre, dar poarta este inchisa. Sun cu disperare la cativa vecini si iata ca dupa cateva minute ni se deschide. Administratorul casei parohiale si al bisericii ne invita in curtea plina cu pomi batrani: nuci, meri si pruni, de unde Peter, dupa cum ne marturisea, obisnuia sa fure impreuna cu prietenii lui fructe. Si apoi vizitam vechea casa parohiala, renovata de altfel, insa plina de farmecul sutelor de ani. Mai tarziu intram si in biserica lipsita de enoriasi dar plina de mistere…si amintiri.

Servim o cafea in gradina si admiram acoperisurile vechi ale Brasovului istoric.
“Ma bucur ca nu s-a schimbat mult pe aici, in sensul pozitiv, bineinteles.”

Plecam mai departe pe strada De Mijloc, trecem pe langa scoala 12 unde a fost elev, pe langa sifonarie si berarie si ne intoarcem la cimitirul de pe strada Lunga. Aici are nevoie de mai mult ragaz, fotografiaza pentru sine si pentru batranul sau tata… Apoi ne indreptam catre Piata Sfatului: ”unde a fost cinema Popular? Acolo a lucrat tata”. Ma straduiesc sa regasesc fostul cinematograf, printre boutiquri si carciumioare.

Apoi intram la "St.O.Iosif", libraria de pe Muresenilor unde ii recomand albumul cu fotografii din Brasov al lui Mihai Moiceanu. Intr-un tarziu ne indreptam catre Aro, hotelul unde este cazat, mai facem o poza si ne luam la revedere.

Doreste sa revina in octombrie si sa ajute copiii necajiti ai Brasovului."

Videoclipul de pe youtube a aparut pe 7 iulie, iar Peter Maffay este filmat in 1976.Sa nu facem confuzia sa credem ca prezentatorul gras care apare ar fi Maffay cel de acuma.
Maffay are o pagina de web pe care v-o recomand
http://www.maffay.de/





Fotografie reala sau trucaj?


Foto: Transilvania Expres
Langa stalpul din prim planul imaginii este un om imbracat intr-un tricou rosu, cu mainile puse dupa ceafa; langa el, un om mai mic de statura, cu un ziar sub brat.Este urcat pe bordura de marmura.
Mai sa fie!!!Am marit poza, am folosit o lupa.
Seamana cu o persoana publica din Brasov!
Si-o fi gasit loc de munca sau este un trucaj?
Or sa mai fie burse de locuri de munca asa ca mai asteptam fotografii

marți, 7 iulie 2009

O drama: Bursa locurilor de munca Brasov din aprilie

Foto: Transilvania Expres

Pe 23 aprilie 2009 postulRealitatea anunta:Prima Bursa Generală a Locurilor de Muncă din Braşov, programată vineri de AJOFM, nu prea are căutare în rândul agenţilor economici, deoarece firmele nu mai au posturi de oferit, aşa ca altădată.
..Posturile scoase la concurs sunt puţine. De la peste 1300 câte au fost anul trecut, acum sunt disponibile aproximativ 300, iar majoritatea se adresează celor cu studii medii."
Pe 24 aprilie 2004 gasim un rezultat concret al acestei actiuni conform unui comunicat al Prefecturii Brasov "Institutia Prefectului nu este multumita de rezultatele primei Burse a Locurilor de Munca din acest an. Motivul este legat de numarul infim de persoane angajate pe loc in urma acestui eveniment. "In urma acestei actiuni nu s-a reusit, in prima faza, decit angajarea a patru oameni. Iar acest lucru a fost cauzat de faptul ca ofertele propuse de angajatorii brasoveni au cuprins in special locuri de munca ce presupuneau inalta calificare. Rezultatele nu sint deloc optimiste!"
Peste o luna gasim rezultatul final al Bursei locurilor de munca din Brasov: 48 (patruzeci si opt) persoane angajate din 1667 someri!"La acestă bursă au luat parte cele mai multe persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, din istoria organizării burselor de acest gen la Braşov, oamenii aşteptînd la coadă chiar şi cîteva ore pentru a avea şansa de a ajunge în faţa angajatorilor pentru a lăsa un CV, în speranţa angajării. Dintre cei 1.667 de şomeri care au participat la Bursă, au fost selectaţi pentru interviuri 1.214. Dintre cele 48 de persoane angajate, 23 au fost şomeri indemnizaţi, iar 25 şomeri neindemnizaţi

citeste aici

1667 someri din care au fost angajati 48 de oameni!

Stiri care ar trebui sa ne intereseze.

Un comentariu din petitia online contra firmei Kronospan!

Celebra firma Kronospan (draga de ea) care construieste la marginea orasului Brasov o fabrica de pal melaminat si care prin poluarea care o va produce va pune sub semnul intrebarii viitorul orasului o cunosc de pe internet.
Mai precis prin intermediul petitiei" Salvati Brasovul de poluare" unde peste 6300 de oameni cer stoparea constructiei.
Cred ca am citit aproape toate comentariile celor care si-au pus semnaturile. O semnatura mi-a atras atentia:

Bogdan Olariu din Timisoara, semnatura 6117 "UE doreste ca Romania sa devina "laboratorul cu cobai umani" unde se poate desfasura orice experiment la adapostul legii. Leprele ce alcatuiesc clasa politica romaneasca sunt scursorile inaltei societati intrate in putrefactie dupa 1989. Roadele le vom culege peste 50 de ani cand populatia Romaniei va fi compusa din analfabeti, handicapati mental, ba chiar vor apatea si "mutanti", rezultati din efectul poluarii asupra tinerelor mame care lucreaza in medii extrem de toxice, pentru simplul motiv ca un primar, prefect sau alti reprezentantii ai institutiilor statului in teritoriu sa-si peticeasca contul pentru ca creierul nu-l mai au demult.Poate guvernantii vor avea surpriza unei (revolutii de ecologizare) fara "regie"......!? "

Am citit comentarii mult mai dure, dar un lucru este socant: la rubrica unde petitionarul trebuie sa-si treaca varsta, este trecuta o cifra 01. Adica un an!
Un parinte care ii pune in gura copilului abia nascut cuvintele sale! Un mod de a vorbi despre viitor la care nu m-am gandit.
Nu-mi ramane decat sa admir!

Sursa
http://www.petitieonline.ro/petitie/semnaturi/salvati_brasovul_de_poluare_-p44380046-pg62.html

duminică, 5 iulie 2009

Un mic detaliu:Trebuie sa ai valoare!



Prin anii nouazeci aveam un unchi foarte batran, fara copii,colectionar de tablouri.
Desigur,a murit si nu mi-a lasat nimic mostenire.Tin minte ca era prieten bun cu pictorul Corneliu Baba de care mi-a spus un singur lucru:japonezii il apreciaza foarte mult!
Au trecut ceva ani de atunci si acum cateva zile descopar pe internet o opera a unor pictori chinezi, "DISCUSSING THE DIVINE COMEDY WITH DANTE".O suta de personalitati ale secolului XX. Printre ei si pictorul roman Corneliu Baba.
Am fost foarte intrigat:De ce tocmai acest pictor?
Am umblat la biografia lui; nimic senzational.Si-a facut adeziunea de intrare in PMR (Partidul Muncitoresc Roman) la 56 de ani. In expunerea de motive, mentiona ca a cunoscut indiferenta si dispretul fostului regim.Nu mult dupa aceasta adeziune a trebuit sa cunoasca dispretul si indiferenta noilor stapani care i-au desfintat clasa de pictura de la institutul de arta, lasandu-l fara mijloace de subzistenta.
A fost criticat atat de orientarea culturala (realismul socialist) de atunci din tara si nu a aderat la modernismul care domina Occidentul.
Cand picta, jos, in fata atelierului sau, era stationata permanent o masina a Securitatii. Odata Ceausescu a cerut sa-i faca un tablou. A spus sa vina la atelier, ca nu poate sa faca portrete de pe genunchi.
Si atunci cum de a ajuns in tabloul cu o suta de celebritati?
De fapt si acest tablou are o istorie a sa. Cand a fost creeat in 2006 a fost considerat o opera a kitschului ca ulterior perceptia sa se schimbe.
Raspunsul la intrebarile care ma framanta le gasesc in titlul tabloului:DISSCUSING THE DIVINE COMEDY WITH DANTE!
Oare ce explicatie mai buna poate sa fie decat aceasta capodopera, Divina Comedie,un fel de Judecata de Apoi a artistilor?
Nu trebuie decat sa ma uit in biografia lui Corneliu Baba ca sa-mi dau seama unde este Purgatoriu si Infernul.
Mai este un mic detaliu: trebuie sa ai valoare!
"Corneliu Baba este cel mai mare portretist român. Îşi pregătea portretele, pe urmele maestrului său Rembrandt, printr-un un număr uriaş de schiţe ale mâinilor"
Sursa Wikipedia
Pentru o mai buna vizualizare

vineri, 3 iulie 2009

Clasa politica a incheiat un pact cu Securitatea

Marturisesc ca imi este foarte greu sa vorbesc despre Eugen Tomiuc.Colaboratorul meu de pe blog,Tom Sawyer il cunoaste mai bine, dar din varii motive, mi-a lasat mie sarcina sa-l prezint cititorilor.

Interviul sau,inca de la aparitie, mi-a atras atentia prin decenta atitudinii.Nu s-a inghesuit pe la publicatii nationale,nu a dat buzna pe la anume posturi tv, facute parca anume ca sa poti sa-ti expui frustarile.

Si-a ales o publicatie electronica departe de tara, unde, in toata confesiunea sa se simte cum vibreaza mandria de a fi brasovean.

Luni de zile, undeva in strafundurile internetului, mi s-a rasucit in memorie, cu stralucirea unui bulgare de uraniu,fraza sa teribila:

"Clasa politica a incheiat un pact cu Securitatea"

Este crucea noastra, pe care, constienti sau nu, ducem in fiecare zi.

Nu o sa auziti asemenea fraza niciodata,la politicienii pripasiti prin Brasov sau prin publicatiile locale muribunde.

"Fiecare om are o patrie.Restul sunt tari", cuvintele acestea ale lui Octavian Paler i se potrivesc lui Eugen Tomiuc, care traieste si lucreaza departe de Romania.
Practic, Eugen Tomiuc salveaza Brasovul de mediocritate printr-un gest: Acest interviu!

Material preluat din cafeina.ro





Clasa politica a incheiat un pact cu Securitatea


February 8, 2008

Cand vine vorba despre o analiza politica si sociala a Europei de Est taioasa ca un brici, Eugen Tomiuc este omul cu care trebuie stat de vorba. Senior editor la Radio Europa Libera si analist politic cu o larga experienta, Eugen Tomiuc i-a intervievat de-a lungul anilor atat pe liderii est europeni cat si pe cei din Vest, ale caror decizii influenteaza in dese randuri politica statelor din Europa Centrala si de Est. Fin observator al problemelor Romaniei pe plan intern si international, Eugen si-a dat acordul pentru o discutie deschisa in jurul unei cesti de cafea aburinde pe teme de actualitate.
“Clasa politica romaneasca a incheiat un pact tacit cu Securitatea”
Cafeaua de Montreal: Eugen, zilele acestea societatea civila din Romania a fost socata de decizia Curtii Constitutionale de a declara neconstitutionala legea dupa care functiona CNSAS. Desi guvernul a intervenit cu o ordonanta de urgenta, pericolul ramane, cel putin pana la elaborarea unei legi noi. Cum vezi tu aceasta solutie de avarie?
Eugen Tomiuc: Nu mi se pare ca societatea civila din Romania ar fi extrem de revoltata de decizia Curtii Constitutionale, in primul rand pentru ca societatea civila din Romania e foarte atomizata, si exista, din pacate, si in societatea civila grupuri de interese. Oricum, infrangerea suferita de CNSAS in fata Curtii Constitutionale a survenit pe fundalul unei crize de imagine a institutiei, perceputa uneori ca o unealta in lupta dintre diferite factiuni politice, datorita publicarii selective a unor dosare. In timp ce, teoretic, exceptiile de neconstitutionalitate admise de Curte par fi corecte, bunul simt duce imediat cu gandul la o reglare de conturi. Chiar daca nu Curtea de Conturi a fost cea care a dat verdictul. Sigur, premierul Tariceanu a emis o ordonanta de urgenta care permite CNSAS-ului sa continue sa functioneze, insa, atentie, fara a mai avea voie sa faca publice nume. Deci, botnita pusa de Curtea Constitutionala ramane.
Cafeaua de Montreal: In calitate de senior editor al postului Radio Europa Libera esti familiarizat cu modul in care celelalte tari foste comuniste au inteles sa-si rezolve aceasta problema, a colaboratorilor fostei politii politice. Unde greseste Romania cand vine vorba de deconspirarea Securitatii, a fostilor colaboratori?
Eugen Tomiuc: Cred ca a gresit de la bun inceput, din decembrie 1989, cand romanii au permis esalonului doi al PCR si securistilor sa confiste schimbarea de regim in propriul folos. Acolo a fost buba initiala. Din pacate, probabil ca nici nu s-ar fi putut altfel, daca tinem seama de infrastructura formidabila si organizarea superioara a celor din aparatul represiv si cel de partid, prezenta lor in practic toate domeniile vietii publice – poate iti aduci aminte, ei raspandeau false cugetari adanci de genul “securistii sunt baieti destepti, ca altfel nu i-ar primi nimeni in sistem”, sau “nu e membru de partid numai acela pe care partidul nu-l accepta, ca nu e bun de nimic.”
Dupa aceea, odata cu trecerea timpului a devenit exponential mai greu sa-i deconspiri, doar nu erau naivi sa accepte sa se deconspire singuri. Noroc cu eforturile disperate ale unor oameni ca Ticu Dumitrescu, ei au facut posibila chiar si aceasta lege, imperfecta cum e ea, dupa care functioneaza CNSAS-ul. Clasa politica, insa, a incheiat de la bun inceput un pact tacit cu securistii, poate si din simplul motiv ca multi chiar dintre ei erau fie fosti securisti acoperiti, fie turnatori. Sa nu uitam ca pana si marele Corneliu Coposu se zice ca ar fi cazut la pace cu Magureanu pentru a se asigura de sprijinul lui inainte de alegerile din ’96, pe care din pacate, Seniorul nu le-a mai apucat. Daca adaugam si presa, unde inainte de ‘89 era plin de “cadre active” si de tovarasi sub acoperire dintre care multi au ramas pe pozitii si dupa, vedem ca s-a creat in permanenta un zgomot de fond ostil deconspirarii serioase si totale.
In concluzie, deconspirarea selectiva practicata de CNSAS s-a intors impotriva-i, subminandu-i credibilitatea. Am o stima deosebita pentru multi dintre cei care au fost in CNSAS – l-as aminti aici pe Claudiu Secasiu, care, in vara lui ’88 a fost anchetat si batut de securitate pentru ca nu-si turna prietenii, si nu a facut niciodata caz de asta dupa Revolutie, spre deosebire de altii. Dar, pe de alta parte, au fost si oameni care nu aveau ce cauta in CNSAS.
Cand vobim de alte tari foste comuniste, situatia e diferita. Imediat, ne gandim la Germania de Est, unde Comisia Gauck a putut lua fiinta pe fundalul monitorizarii atente occidentale, doar se uneau cu Germania de Vest. In plus, politia politica era rea si urata peste tot in lagarul comunist, dar nicaieri se pare ca nu a fost atat de omniprezenta ca in RSR, poate doar in URSS, unde KGB-ul s-a transformat armonios in FSB, iar unul dintre agenti a devenit presedinte…
“Europa Libera m-a invatat ca lumea aia simpla si frumoasa era de fapt complicata si urata“
Cafeaua de Montreal: Vorbind despre Securitate si comunism ajungem implicit la simbolul rezistentei din acei ani, Radio Europa Libera. Ce a reprezentat pentru tine personal acest post de radio pe vremea comunismului?
Eugen Tomiuc: Hai sa-ti povestesc. Aveam opt-noua ani, cand am inceput sa fiu atent la faptul ca tatal meu, bucovinean din Cernauti ajuns la Brasov dupa ce bolsevicii au anexat Nordul Bucovinei, asculta Europa Libera pe un superb aparat cu lampi Grundig, pe care il repara in fiecare zi de vechi ce era. Asculta seara in surdina, cu plapuma trasa peste peste aparat. Desi tata nu injura niciodata, citeai in tonalitatea lui un naduf rece de fiecare data cand ii pomenea pe comunisti. I-a asteptat pe americani pana a murit, cu cativa ani inainte de caderea comunismului. Eu pot spune ca am facut ochi pe comentariile lui Noel Bernard la vizita lui Nixon la Bucuresti din 1972, sau pe cele ale Monicai Lovinescu si ale lui Virgil Ierunca de la Paris; apoi, ascultam ziua la radio Bucuresti stirile la meciul de sah dintre Fischer si Spasski de la Reykjavik – mult mai mult decat un simplu meci de sah, nu-i asa? – iar seara ascultam ce spunea Europa Libera despre acelasi eveniment si invatam, intrigat, ca lumea aia simpla si frumoasa pe care ne-o pictau la scoala era mult mai complicata si mai urata.
Apoi, cand am mai crescut, a venit vremea Metronomului lui Cornel Chiriac – care a fost probabil programul care a adus cea mai mare audienta Europei Libere in randurile tineretului. Pe scurte, cu paraziti, cu bruiaj cateodata, dar Pink Floyd suna parca si mai bine la Europa Libera. In 1975, cand Cornel a fost asasinat, am purtat doliu discret alaturi de colegii mei de clasa.
In facultate, in Bucuresti, ascultam mai ferit, dar tot ascultam. Alternativa era spalatura pe creier de la cenaclul gretos al lui Paunescu, zbierat in difuzoarele din camin. Cand, dupa primul an de facultate, au vrut aia sa ma faca membru de partid si i-am spus tatei, a rabufnit: dupa ce mi-au luat bolsevicii tot, asta mai lipsea: sa te atraga si pe tine de partea lor. Asa ca m-am dus inapoi la secretara de partid pe facultate si i-am spus ca nu vreau sa devin membru. S-a facut foc si para iar in sesiunea urmatoare, au inceput sa ma fure la note, la inceput discret, apoi tot mai pe fata. De ce iti spun asta? Ca sa vezi de fapt ce rol a avut postul asta in formarea unui “pui de naparca” anticomunist, nedemn de calitatea glorioasa de “nembru”, vorba lui Nenea Iancu…
Dupa facultate, in anii cei mai negri ai dictaturii lui Ceausescu, ‘85-‘89, imi aduc aminte de discutiile extraordinare pe care le purtam pe marginea comentariilor de la Europa Libera acasa la poetul Alexandru Musina, acel guru sclipitor care a mosit o generatie de tineri de exceptie, cand la un nechezol — pentru cei care nu l-au apucat, nechezolul era exact opusul cafelei de Montreal, jumatate orz, jumatate ovaz si restul cafea — sau un pahar de vin cu apa îi disecam pe nou-venitul Gorbaciov si pe prietenul lui din RSR, Ion Iliescu de la Editura Tehnica. Cateodata ne adunam la Gheorghe Craciun, marele scriitor disparut mult, mult prea de timpuriu. Stii ce e amuzant? Toti eram pe atunci profesori navetisti — mai tineri sau mai maturi – Sandu la Budila, George la Feldioara parca, erau apoi Marius Oprea, Andrei Bodiu, Sorin Matei, Caius Dobrescu, eu — inutil sa-ti spun ca toate astea se intamplau la Brasov.
Europa Libera ascultam cu Marius si cand, indignati de suprimarea violenta a revoltei muncitoresti de pe 15 noiembrie ’87, ne apucaseram sa fabricam manifeste anticomuniste artizanale. Mai tarziu, Marius a fost si el, o vreme, corespondent al Europei Libere la biroul din Bucuresti.
Tot Europa Libera, si Vocea Americii, ne-au adus si prima veste de la Timisoara – o scena de film suprarealist, eram cu nevasta-mea, care era gravida, in gara in Brasov duminica seara pe 17 decembrie 1989. Pe peron, o atmosfera lugubra, de sfarsitul lumii, frig, cenusiu, oameni desprinsi parca din 1984 al lui Orwell, iar nevasta-mea, deprimata, mi-a spus, nu mai suport… O ora mai tarziu, cand am ajuns in garsoniera noastra de la Sfantu Gheorghe, am pornit imediat radioul si primul lucru pe care l-am auzit la Europa Libera si Vocea Americii a fost, “demonstrantii s-au adunat din nou in Piata Maria”! Nu-mi venea sa cred ca incepuse cu adevarat…
Momentul cel mai emotionant insa, pe care mi-l amintesc foarte clar si acum, a fost primul mesaj de Anul Nou al Regelui Mihai pe care l-am ascultat eu in 1973. Omul pe care comunistii ni-l zugraveau ca pe un exploatator, vorbea romaneste mult mai elegant decat fonful din Scornicesti pe care ei îl proslaveau, si parea ca stie mai bine decat cei din Bucuresti despre lipsurile cu care ne confruntam. Apoi faptul ca Regele, care pentru mine era o figura din cartea de istorie, TRAIA a fost o revelatie extraordinara.
“Regele Mihai este intruchiparea a ceea ce ar fi fost Romania daca istoria nu s-ar fi pus de-a curmezisul“
Cafeaua de Montreal: Acum, cand esti senior editor si unul din cei mai experimentati corespondenti si analisti politici ai postului pe care-l ascultai in copilarie, ai avut ocazia sa-l intervievezi pe Majestatea Sa Regele Mihai. Ce impresie ti-a lasat? Care este parerea ta despre schimbarea legii salice, despre faptul ca Alteta Sa Regala Principesa Margareta va mosteni tronul Romaniei, chiar daca sub forma virtuala?
Eugen Tomiuc: Regele Mihai este intruchiparea a ceea ce ar fi putut sa fie Romania daca istoria nu s-ar fi pus de-a curmezisul. O monarhie constitutionala moderna, cu un suveran cu o statura morala colosala, care se bucura de respectul intregii lumi occidentale. Am avut ocazia sa fiu in preajma catorva sefi de stat si de guvern. Sunt unii care emana ceea ce in engleza se cheama “negative vibes”. Altii dau imediat impresia ca nu pot impune respect.

Regele Mihai, insa, e intr-o clasa unica, un suveran adevarat. Un Rege care iti intinde mana cu naturalete si reuseste sa te faca sa te simti in largul tau, care se comporta firesc, dar in acelasi timp majestuos. Ca profesionist, cand intervievezi pe cineva, trebuie sa te concentrezi la ce spune, pentru a evita repetitiile si a adapta din mers intrebarea urmatoare. Trebuie sa recunosc, insa, ca atunci cand Regele Mihai imi raspundea la intrebari, spunand, in cuvinte simple ca trebuia sa scoatem tara din alianta cu nemtii, ca altfel condamnam la moarte sigura sute de mii de tineri romani, am avut momente in care m-am simtit coplesit — acesta era omul pentru care mii de osteni romani erau gata sa-si dea viata pe front, pentru care zeci de ofiteri au preferat sa lupte inca aproape doua decenii in munti, sperand intr-o minune care refuza sa vina. Acesta era omul care simbolizase speranta pentru o generatie decimata de o istorie ostila. Acesta era Regele romanilor.
Pe o nota mai putin solemna, am avut privilegiul sa particip la un dineu cu Majestatea Sa si cu Regina Anna, alaturi de oficialitati romane si de membri ai comunitatii romanesti. Desi secretariatul Casei Regale trimisese fiecaruia un exemplar electronic de reguli de eticheta, foarte putini erau cei care l-au si invatat. La fiecare gafa de protocol, ma uitam la Majestatea Sa: cu augusta marinimie si nu fara o doza de umor, a trecut cu vederea toate greselile, unele flagrante, fara sa tresara.
Si, inca un amanunt interesant: cineva din anturajul regal mi-a povestit cum Regele, care in tinerete fusese un excelent pilot si mecanic, a condus un BMW nou si extrem de puternic cu viteza maxima pe autostrazile Europei Centrale, pentru a recupera o intarziere neprevazuta. La peste 80 de ani, e o performanta rara.
Revenind la a doua parte a intrebarii tale, schimbarea legii salice are sens; daca ar exista o sansa cat de mica de restaurare a monarhiei, atunci cred ca trebuie sa existe succesiune directa. E modelul monarhiei britanice, olandeze sau daneze.
“Voronin e un politician abil, capabil sa imbrace mana de fier a fostului general sovietic de interne in manusa de catifea a aparentelor europene”
Cafeaua de Montreal: Sa trecem acum de la monarhie la republica – Republica Moldova, mai exact, si viitorul ei. L-ai intervievat in mai multe ocazii pe presetinele Voronin, unul dintre cei mai controversati politicieni de peste Prut si artizanul unor frictiuni diplomatice cu Romania. Cum a fost posibil sa ajunga Moldova de la podul de flori la inghetarea relatiilor cu Romania? Cata vina poarta Romania si clasa ei politica in crearea acestor frictiuni?
Eugen Tomiuc: Sa privim lucrurile realist — in 50 de ani de comunism salbatic, multe s-au schimbat in Basarabia. Daca a existat cu adevarat un moment propice pentru reunificare, a fost imediat dupa declararea independentei Moldovei in august 1991, pe acelasi model ca dupa primul razboi mondial. Dar Bucurestiul era fie prea slab, fie prea intimidat de Moscova ca sa aiba curaj sa faca pasul. Odata acel moment pierdut, statalitatea noii entitati a devenit in sine un dezavantaj. De unde inainte totul venea de la Moscova gratis – energie, materii prime, directive politice – Chisinaul s-a trezit si cu camara goala, si cu magazia fara lemne pentru iarna, si cu un vid imens de competenta politico-administrativa atat de necesara pentru supravieturea unui stat nou. Un teritoriu administrativ inventat de Stalin — fara resurse, fara economie sustenabila, daca ne gandim ca tot ce era industrie si resurse energetice se afla in Transnistria — s-a gasit dintr-o data incovoiat sub povara autoproclamatei statalitati, si fara posibilitatea de a transforma acea statalitate in realitate. Saracie, conflict cald sau rece cu teritoriul din stanga Nistrului — alipit Moldovei de Tatuc cu intentia diabolica de a bate un cui otravit in talpa RSS Moldovenesti — criminalitate, instabilitate politica, o perpetua ambiguitate in privinta identitatii si chiar a limbii — toate acestea sunt caracteristicile unui stat falit. Era inevitabil ca o asemenea situatie sa duca la aparitia unui lider precum Vladimir Voronin, pentru ca el exprima mai bine decat oricare altul ambiguitatea statutului Moldovei.
Eu nu il consider pe Voronin un comunist, din aceia de moda veche. Voronin e un politician abil, pragmatic, fara o ideologie anume, capabil sa imbrace mana de fier a fostului general sovietic de interne in manusa de catifea a aparentelor europene. A venit la putere speculand nostalgia majoritatii rurale foarte sarace dupa siguranta mizera a zilei de maine de pe timpul URSS. Unchiul meu, care a fost deportat 17 ani in Siberia, si te-ai fi asteptat sa fie la fel de anticomunist ca taica-meu, mi-a spus in 2004 ca o sa voteze neindoios tot cu Voronin, pentru ca nu numai ca a inceput sa-i dea pensia cu regularitate, dar i-a si marit-o! Cu vreo doi lei din aia de-ai lor, moldovenesti.
“Aberatiile astea cu poporul si limba moldoveneasca isi au originea in mintea bolnava a lui Stalin“

Voronin a facut ochi dulci Rusiei cat a avut nevoie de suportul ei, apoi cand a venit momentul, s-a declarat pro-occidental si pentru aderarea la UE, fara sa se sinchiseasca de ridicolul situatiei in care un presedinte comunist promoveaza reforme capitaliste. La urma urmei, s-a intamplat si in China, nu? Cred ca in cazul lui Voronin, prioritatea numarul unu e supravietuirea politica. Genul fa-te frate cu dracu’… Acum, e iar cu ochii spre Moscova. Transnistria? Problema Transnistriei pare insolvabila mai ales pentru ca toata lumea e multumita de fapt cu statu quo-ul, cata vreme acolo se pare ca se fac bani negri cu nemiluita, care ajung fie prin buzunare ucrainene sau moldovenesti, fie prin diverse conturi la Moscova, fie in cuferele lui Smirnov. Daca Moldova ar fi ajutata mai substantial de UE, de exemplu, contrabanda n-ar mai fi posibila si rusii nu ar mai avea stimulente sa-i sustina pe transnistreni cand ar seca sursa de bani. Transnistria nu a fost parte din statul roman modern aparut in 1918, Stalin le-a bagat-o pe gat moldovenilor in schimbul ruperii sudului Basarabiei, cel cu iesire la mare – iti inchipui ce avantaj imens ar fi avut Moldova acum cu o iesire la Marea Neagra? – si al trecerii lui la RSS Ucraineana. Diabolic Tatucu’, nu gluma! Mie imi vine greu si sa explica situatia unui strain, dara-mi-te politicienilor s-o mai si rezolve.
Revenind la Moldova — daca umbli cum am umblat eu, prin sate, prin orase, ai senzatia aceea de apasare din Romania comunista de pe vremuri de care vorbeam mai sus. Saracie lucie, strazi pline de fete tinere, dar barbati tineri si apti de munca nu prea o sa vezi, decat aia in uniforme de politisti. Restul sunt la munca in strainatate. Politia e omniprezenta, pe sosele exista inca bariere, puncte de control, e un stat politienesc poate si pentru ca meseria de politist ofera o slujba sigura si posibilitatea dobandirii de spagi…
Romania nu cred ca ar fi putut face mult mai mult decat a facut. Fundamental, statalitatea Moldovei o sa stea mereu in calea bunelor relatii cu Romania. Pentru a pastra avantajele oferite de statalitate — loc la ONU, calitatea de membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, functii de presedinte, prim ministru, ministri, parlamentari, toate bine platite — conducerea Moldovei trebuie sa pedaleze la nesfarsit pe afirmatii gen moldovenii sunt un popor aparte, moldoveneasca e o limba de sine statatoare si asa mai departe. Or, asta o sa zbarleasca intotdeauna penele Bucurestiului. Cred ca suntem departe de o convietuire gen Germania-Austria. In plus, n-am auzit vreun vienez sa pretinda ca vorbeste austriaca.
Problema identitatii este falsa in esenta, si de aceea cu atat mai periculoasa. Hai sa luam cazurile noastre. Eu sunt nascut si crescut in Brasov, din tata bucovinean si mama basarabeanca. Niciunuia din parintii mei nu i-a trecut prin cap sa spuna vreodata ca sunt altceva decat romani — desi tata, ca sa poata merge la scoala in Romania Mare, a trebuit sa dovedeasca romanilor ca e roman si ca numele ii fusese ucrainizat sub austro-ungari. Eu ma consider ardelean, dar nu ca nationalitate, evident. Tu la randul tau esti moldovean. Te simti cumva altceva decat roman? Toate aberatiile astea cu poporul si limba moldoveneasca isi au originea in mintea bolnava a lui Stalin. Solutii? Uniunea Europeana, estomparea frontierelor, libertatea de miscare, prosperitate, mai multa cultura politica, iar pentru cei din Republica Moldova, posibilitatea de a citi carti, reviste si ziare in romaneste, si a vedea filme occidentale in engleza sau franceza, fara sincronizare in rusa. Intr-un oras cum e Chisinaul, nu ai unde vedea un film nou, iar cele pe care de bine de rau le dau sunt aduse de la Moscova cu sincron in rusa, pentru ca oamenii cu bani in capitala sunt in majoritate rusofoni.
“Stii cum vor iesi 100 mii de romani in strada? Nu pentru CNSAS ci pentru vize. Daca UE ar reintroduce vizele pentru Romania, ar fi un nou Decembrie 1989“
Cafeaua de Montreal: Mai la vest: Romania este deja membru cu drepturi depline al UE. Cehia este si ea in UE din 2004. Poti face o paralela intre cele doua tari, intre drumurile lor pe mai departe?
Eugen Tomiuc: Uite, prima paralela care mi-a venit in minte cand am venit la Praga a fost ca aia din bancul cu Bula care, intors dintr-o excursie in RFG, a fost intrebat de sectorist daca refegistii sunt intr-adevar mai avansati decat RSR. La care Bula a spus, da’ de unde, tov. plutonier, sunt cu cinzeci de ani in urma noastra! Cum asa, Bula, a intrebat sectoristul mirat. Pai, da, in RFG e atata mancare cum era la noi acum 50 de ani…
Lasand insa bancurile, cehii, care se aseamana cu noi in sensul ca si la ei e plin inca de blocuri si de infrastructura lasata de comunisti, atat pe afara, cat si in creiere, au stiut, totusi, sa asigure o tranzitie mai calma, mai putin salbatica, au privatizat si au retrocedat proprietati rapid, si desi majoritatea nu sunt oameni bogati, un exista insa nici atatia saraci ca in Romania. Preturile la alimente, acolo unde pe roman inca il doare cel mai tare la punga, au fost tinute sub control strict, cu TVA minimal. Au modernizat mult mai rapid reteaua de drumuri si autostrazi, si traiesc decent pentru o tara iesita din comunism. Nu au ratat ocazii politice cum au facut romanii, iar proximitatea Germaniei a ajutat enorm.
Exista si diferente de temperament, aici oamenii sunt mai linistiti, ma uit la vecinii mei, toti au gratare in gradina si multi au piscine, dar gratar fac poate odata pe an, si in piscina sar tot asa, din an in Paste. Exista si asemanari, educatia din vechiul bloc estic a fost cam la fel peste tot, si astia au in caracter tendinta de a te smecheri, la fel ca si romanii. Dar si acum mai vezi tineri, altfel destul de amenintatori, cu cercei in nas si baggy pants, care sar respectuosi si cedeaza locul batranilor in metrou. Or, la Londra, de exemplu, asa ceva e de neconceput.
Au un transport in comun excelent, pe care l-au modernizat, in loc sa-l distruga, ca in Romania. Sa fim intelesi, Cehia nu e occident, dar pentru o tara fosta comunista cehii se descurca decent. Calitatea vietii e net superioara celei din Romania, aerul e mai curat, mediul mult mai ingrijit. Ce e de admirat la ei este ca au reusit sa evite sincopele, perioadele de criza acuta, cum a fost in Romania deceniul sinistru 1992-2002.
Dar, si la ei, ca si la romani, a aparut o delasare evidenta, dupa admiterea in UE in 2004, cand parca totul a inceput sa mearga mai prost. Acelasi lucru mi-a fost clar in Romania anul trecut, stii, conceptia “m-am vazut cu sacii-n caruta”. Cum romanii au fost intarziati mereu fata de restul lumii civilizate, n-as spune ca ar trebui sa urmeze modelul cehesc, astia si-au permis sa aiba un ritm constant, pe cand Romania trebuie sa arda din nou niste etape ca sa se alinieze odata celorlalte tari din UE.

Simbolic, pentru mine, a fost faptul ca pe 22 decembrie dimineata, am trecut cu masina frontiera ceho-germana pe care o trecusem prima oara cu 18 ani mai inainte intre Cehoslovacia si RDG, pe malul Elbei, pe un drum mizer, dupa stat in coloana ore intregi. Acum, am trecut in viteza, pe o autostrada moderna, incetinind numai ca sa ma conving ca ceea ce nu-mi venea sa-mi cred ochilor era adevarat – in gherete nu mai era nimeni, iar la 18 ani dupa caderea lui Ceausescu, se prabusise in fine, pentru mine, cel putin, si ultima ramasita a Cortinei de Fier.
Revenind la Romania, in acest moment. Cand Cehia a intrat si in Schengen, la Bucuresti exista pericolul de a da inapoi in loc de a progresa. Raportul Comisiei Europene despre Romania si Bulgaria la un an de la aderare e foarte critic si atrage atentia ca la coruptie si la reforma justitiei e jale mare. Avertizeaza ca dupa sase luni, daca situatia ramane la fel, vor apare excluderi din anumite politici comunitare, se vor pierde iar fonduri si subventii. Vrei sa-ti spun cum o sa scoti 100 mii de romani in strada? Daca UE ar ameninta cu reintroducerea vizelor, cred ca ar fi un nou Decembrie 1989, iar guvernul ar accelera reforma, probabil mai ceva decat motocicleta lui Tariceanu.

joi, 2 iulie 2009

Filmarea ursului-eterna poveste!

Un film cu un urs flamand urcat pe un container de gunoi ruginit.
Putem ghici ca aceasta este noua emblema a Brasovului intrat in Uniunea Europeana.

Nu mai producem tractoare nu mai fabricam autocamioane.

Filmam ursi cu pasiunea cu care am filma cu o camera ascunsa o partida de sex oral pe gaura cheii.
Oare cine sunt personajele: E X si doamna Y? Sotia? Amanta?

Au trecut douazeci de ani de democratie! Cum era cu ceasul destepator a lui Brucan?

miercuri, 1 iulie 2009

Autoritatile brasovene reclamate

Din data de 19 iunie 2009, de când a fost depusă sesizarea la Protecţia Mediului cu privire la tăierile masive de pădure din zona Meştera-Stînceni şi până astăzi, 30 iunie, nu s-a luat nicio măsură. Mai mult, nici măcar nu s-a început cercetarea sesizării. Birocraţia probabil a blocat orice masură şi asta pentru ca se aştepta delegarea unui inspector din partea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov în vederea începerii cercetărilor.