22 septembrie 2009,revolutionarul Teodor Maries la Strasbourg in a 50 a zi de greva a foamei
Teodor Mărieş, în a 42-a zi de greva foamei,
asteptand între 11,00 şi 14,00,
în faţa Parchetului General, cu o foaie de hârtie
pentru a ajuta instituţiile statului să copieze
dosarele revoluţiei.
Discutii in contradictoriu cu reprezentantii fortelor de ordine sunt inevitabile.
Pentru prima data in istoria postcomunista, marti 8 septembrie (intre orele 19:00-20:45), la Palatul Cotroceni, a avut loc o dezbatere - mediata de Presedintele Romaniei - intre reprezentantii societatii civile si responsabilii justiţiei, despre finalizarea cercetarilor referitoare la masacrul din decembrie 1989 si la fratricidul din iunie 1990.Rar se intampla sa vedem ce se petrece in spatele usilor inchise. Filmul merita vazut pana la capat.
Basescu enervat s-a adresat catre Procurorul general Laura Codruta Kovesi:"Nu ma confundati cu un ziarist caruia ii faceti o declaratie. Vorbiti cu seful statului, care va spune asa: au murit 1.600 de oameni la Revolutie, iar voi inchideti dosarul. Aveti solutie sau nu?!
19 septembrie 2009.Paza da cu spray in ochi persoanelor invitate sa intre in institutie.
Informata de incident,Procurorul General Laura Codruta Kovesi si-a exprimat regretul fata de situatia creata
Radio Europa libera a difuzat un comunicat despre acest incident.Presa din Romania a tacut.
Au trecut douazeci de ani si autoritatile nu au facut nimic pentru aflarea adevarului despre evenimentele din decembrie 1989 si a mineriadei din 1990.
Cand totul parea sortit uitarii apare cate un singuratic, un Don Quijote ca Teodor Maries,presedinte al Asociatiei decembrie 1989, care declara foarte senin ca nu are certificat de revolutionar si nici nu-l intereseaza acest lucru.
Pe el il intereseaza istoria.
Teodor Maries a intrat in greva foamei la inceputul lui august, cerand desecretizarea documentelor din perioada decembrie 1989-iunie 1990 si conservarea actelor din dosarul Mineriadei din 1990
Pe 3 august incepe efectiv greva foamei.
In expunerea de motive din comunicatul remis presei,pe langa conservarea dosarelor mai cere:
-" solicit, în calitate de Preşedinte al Asociaţiei „21 Decembrie” cât şi personal, conform prevederilor constituţionale, MEDIEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, Dl. TRAIAN BĂSESCU, între Asociaţia „21 Decembrie 1989” ca reclamanta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Guvernul României prin Ministerul de Externe, Ministerul de Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea respectării dispozitiilor C.E.D.O. de către Statul Român.
Cat statuse in greva foamei lansase o actiune, "O foaie de hartie pentru o pagina de istorie",prin care cerea donatii de hartie xerox pentru copierea dosarelor de la Revolutie,documente care, in opinia sa puteau sa fie falsificate sau pur si simplu sa dispara.
Pe 2 septembrie 2009, generalul Victor Athanase Stanculescu condamnat la 15 ani de inchisoare si eliberat conditionat pe motive medicale, fusese surprins de ziaristi intr-un Casino jucand la ruleta. Fostul general cat fusese incarcerat,conform unor declaratii din presa,se compara,discret, cu maresalul Antonescu.
Pe 18 septembrie 2009, instanta hotareste reincarcerarea lui Victor Stanculescu.
Pentru Teodor Maries aceasta era o victorie.
O alta victorie a fost primirea in audienta pe 8 septembrie 2009, de presedintele Romaniei, Traian Basescu!
Pe langa de cererea sa de a debloca proceselor Revolutiei,Teodor Maries,prin Asociaţia 21 decembrie 1989, a făcut plîngere şi la CEDO cu scopul de a obţine o condamnare a statului român din cauza tergiversării şi împiedicării actului de justiţie.
Dupa aceasta mediere a sefului statului roman,Laura Codruta Kovesi avea sa declare la postul tv Realitatea,referindu-se la dosarul aflat la CEDO:"Nu vreau sa ma antepronunt,dar probabil va fi o condamnare"
Ciudat,in timp ce in Romania,Asociatia 21 decembrie 1989,pentru aflarea adevarului, se lupta de ani de zile, cu inertia unor institutii de stat,Centrul Wiesenthal lansa de la Viena, o nouă căutare a criminalilor de război în patru ţări latino-americane: Argentina, Brazilia, Chile şi Uruguay.
Scopul proiectului era de a descoperi ultimii torţionari supravieţuitori ai regimului hitlerist de pe continentul sud-american, unde aceştia s-au ascuns în număr mare. Demarată în iunie 2002, operaţiunea a permis deja identificarea a 488 de suspecţi în 20 de ţări.
Concluzia acestei operatiuni poate fi insusita si de Teodor Maries:
"... nu se urmăreşte judecarea oamenilor care nu pot să facă faţă unui proces. Dar vedem adesea că mulţi dintre ei o duc foarte bine. Cine nu are conştiinţă trăieşte mult"
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu