Calatorii: Descoperirea apei pe Luna!

Luna a fost prima dată vizitată de către sonda sovietică Luna 2 în 1959.
Este singurul corp extraterestru vizitat de oameni.

Prima aselenizare a avut loc pe 20 Iulie 1969 (vă amintiţi unde eraţi); ultima în Decembrie 1972.

Luna este de asemenea singurul corp de pe care s-au adus mostre. În vara lui 1994, Luna a fost cartografiată de o mică sonda - Clementine şi din nou în 1999 de Lunar Prospector.
În total au fost aduse 382 kg de mostre lunare de către programele Apollo şi Luna.
Acestea ne-au furnizat majoritatea cunoştinţelor noastre detaliate despre Lună. Sunt valoroase prin faptul că pot fi datate. Chiar şi azi, la 20 de ani după ce au fost culese, sunt studiate de oamenii de ştiinţă.

Fără atmosferă şi câmp magnetic, suprafaţa Lunii este direct expusă vânturilor solare. În cei 4 miliarde de ani mulţi ioni de hidrogen din vânturile solare s-au impregnat în regolit-ul Lunii. Aşa se explică faptul că mostrele aduse de Apollo furnizează date importante în legătură cu vânturile solare. Acest hidrogen lunar ar putea fi folosit într-o bună zi ca şi combustibil pentru rachete.

Acum NASA a găsit apă pe Lună. Agenţia spaţială americană a anunţat că o cantitate semnificativă de apă îngheţată a fost descoperită pe satelitul Pământului. Descoperirea creşte posibilitatea ca oamenii să poată extrage, în viitor, apă potabilă sau oxigen de pe Lună. De asemenea oamenii de ştiinţă sunt încrezători că din rocile selenare vor putea fi extrase ingrediente pentru fabricarea carburanţilor necesari navelor cosmice.

Datele au fost strânse după ce, luna trecuta, NASA a prăbuşit controlat pe suprafaţa Lunii o sondă şi o rachetă. Oamenii de ştiinţă au afirmat până acum că Luna este complet uscată, iar gheaţa n-ar putea exista decât la baza craterelor.

"Când spunem ‘apă pe Lună’, nu ne referim la oceane, lacuri şi nici măcar la bălţi. Apa de pe Lună înseamnă molecule de apă şi hidroxil care interacţionează cu moleculele de piatră şi de praf specifice regiunilor superioare ale suprafeţei Lunii”, a declarat Carle Pieters, profesor la Brown University