Calatorii: In afara de dragoste si moarte nu exista nimic!

"Jurnalul de bord a lui Cristofor Columb" aparuta la Editura Stintifica, in anul 1961 este o traducere dupa "Giornale di bordo di Cristoforo Colombo" scoasa de editura Bompiani Milano 1939.

In studiul introductiv,analizandu-se originea obscura a lui Cristofor Columb,se mentioneaza in treacat psihologia personajului "in care ganduri marete,curajul si puterea de sacrificiu coabiteaza ciudat cu lacomia,laudoresenia si-la nevoie-cruzimea"

Ciudat personaj!

Cercetatorul vietii lui Columb este stanjenit de foartele putine informatii biografice, pana la sosirea in Spania,in anul 1485,iar apoi cand ajunsese celebru de abundenta stirilor care duce la inexactitati si contradictii..

De numele lui Cristofoe Columb se leaga doua inventii revolutionare:praful de pusca si tiparul.
Cel dintai,darama vechiul-puterea cavalerilor si zidurile castelelor feudale.
Cel de-al doilea raspandeste noul-cunostiintele si proiectele.
Columb a navigat in apele Lumii Noi pastrand destul din balastul lumii vechi.
Pe cat de elocvent era Cristofor Columb asupra intentiilor si viitorului,pe ata de discret era- si a ramas in timpul vietii-in privinta trecutului.

Jurnalul de bord in care amiralul inseamna,zi de zi, intamplarile de la 3 august 1492 la 15 martie 1493,data intoarcerii in Spania, e partea cea mai luminoasa a vietii navigatorului,rasplata indraznelii si tenacitatii sale,compensarea saraciei si jignirilor suferite.

(fragmente)

"Porniram vineri 3 august 1492,la orele opt din Barra Saltes si navigaram cu mare ocol pana la apusul soarelui catre sud,cale de 60 de mile,adica 15 leghe, si apoi iarasi spre miazazi,cuart la sud-vest,care era drumul spre insulele Canare"

Duminica 9 septembrie

"Mersesera cale de 15 leghe si amiralul se hotari sa inregistreze doar un numar mai mic de leghe decat parcursese in realitate,pentru ca,daca se va prelungi prea mult calatoria,oamenii sa nu se sperie si sa nu se descurajeze.In timpul noptii merse 120 de mile-10 mile pe ora-adica 30 de leghe.Timonierii nu tineau bine carma abatandu-se mult de la drumul fixat,fapt pentru care amiralul ii mustra de mai multe ori."

Luni 10 septembrie
"Parcursesera 60 de leghe din zori pana in noapte,cate 10 mile adica doua leghe si jumatate pe ora,dar nu inregistrara decat 48 de leghe pentru ca oamenii sa nu cirteasca impotriva prea lungii calatorii"
Joi,vineri 11-12 octombrie
"Amiralul naviga spre vest sud-vest. Marea era agitata cum nu mai fusese in tot timpul calatoriei.Vazura cateva pasari ale furtunii si o trestie verde trecand pe langa corabie"
..Apare mult visatul pamant si iata cum sunt descrisi primii oameni intalniti:

"Ei veneau apoi inotand la barcile corabiilor,unde stam noi,si ne aduceau papagali,gheme de fir de bumbac,sulite si multe alte lucruri,pe care le schimbau cu altele pe care le ofeream noi ca margele de sticla si clopotei.In sfarsit,totul dadeau si primeau cu bunavointa,dar mi se paru ca erau oameni foarte lipsiti de orice lucru"
"Toti umbla goi asa cum s-au nascut,la fel si femeile,si una dintre acestea era destul de tanara.."
..."Nu poarta arme si nu le cunosc:le aratai sabiile si ei apucandule de partea taisului,din nestiinta,se taiau...Sulitele lor sunt niste prajini fara fier.."
" Vazui cativa care purtau urme de rani pe trup, si-i intrebai prin gesturi ce inseamna acele semne; si ma facura sa inteleg ca pe pamantul lor veneau oameni din alte insule vecine cu intentia de a-i lua prizioneri, si cum se aparau...Trebuie sa fie buni slujitori si iscusiti, deoarece bag de seama ca repeta cu repeziciune tot ce le spun,si socot ca pot deveni cu usurinta crestini,deoarece mi se pare ca nu apartin nici unei secte. Cu voia lui Dumnezeu,cand voi pleca de aici,voi lua cu mine sase dintre acesti oameni spre a-i aduce altetelor voastre,spre a invata sa vorbeasca (spaniola). In aceasta insula n-am vazut animale de nici un fel,in afara de papagali"Acestea sunt cuvintele amiralului"
....................................................................................................................

A doua calatorie a lui Columb,care va fi consacrata colonizarii va schimba si cursul vietii lui Columb.
Va renunta la elementul sau-marea,isi va abandona vocatia pentru descoperiri-spre a se comsacra rolului de guvernator colonial,pentru care nu are niciun talent si in care nu mai cunoaste decat infrangeri.

O data cu coborarea de pe puntea vasului,calitatile lui Columb se transforma in defecte:viziunea indrazneata devine deformare fantezista a realitatii,optimismul-iluzionism,perseverenta-incapatanare.

Apar pe deasupra cusururi care nu avusesera cum sa se manifeste pana acum..la destoinicul conducator de flotila:lacomia,favoritismul familial,necunoaterea oamenilor si mai ales alternanta uluitoare de slabiciune si violenta.

Jurnalul de bord, parte a vietii fericite a lui Columb, are pentru eternitate un aer sarbatoresc,de primavara!