duminică, 28 februarie 2010

Masa Critica Brasov Februarie 2010

Masa Critica este o plimbare in masa cu bicicletele, care are loc de obicei in ultima zi de vineri a fiecarei luni, in mai multe orase de pe glob.

Masa Critica nu este condusa de nimeni, este un efort de a promova mijloacele alternative de transport (nemotorizate) si de a atrage atentia asupra problemelor de siguranta a celor ce folosesc aceste forme de transport.

Sloganul adoptat „Noi nu blocam traficul, noi facem parte din trafic.”

Se estimeaza ca evenimente de tipul Masa Critica au loc in peste 325 de orase din lume.

Criza presei din Romania discutata in Germania!

Cazul Trustului de presa Artpress din Targoviste este in atentia presei straine. Postul national de radio Deutschlandfunk a publicat un material despre criza media din Romania, unde cazul Trustului de presa Artpress, discriminate si atacat de actualele autoritati, a fost oferit drept exemplu pentru problema institutiilor de presa care sunt supuse unor mari presiuni politice si economice.

Am gasit acest material pe internet acum trei zile.Mai precis pe 25 februarie 2010
Faptul ca nu mai auzisem despre acest caz mi-a dat impresia ca este ceva inedit.
Se pare insa ca nu este nimic nou sub soare. Ramai cu senzatia ciudata ca nu o sa intelegi niciodata cum isi aleg strainii subiectele despre Romania.
Daca pana acum difuzau filme cu cersetori romi de pe strazile oraselor occidentale se pare ca moda s-a schimbat-coruptia din Romania ajunge subiect de senzatie!

MIX TV BRASOV - AFACERE INFLORITOARE, FLORI, SFANTU GHEORGHE.avi

miercuri, 24 februarie 2010

Cai pentru turisti in centrul orasului Bruges!


















Un wekend romantic pe strazile orasului Bruges in calesti trase de cai.

Locul de intalnire:Piata Centrala.
Pretul pentru fiecare trasura maxim 5 adulti-(35 minute) 35 de euro
Unele ghiduri turistice mentioneaza ca trasurile in ore de varf circula la interval de 1-2 minute.

Orasul Bruges din Belgia seamana foarte mult cu Brasovul.
Centrul vechi istoric al oraşului - unu dintre cele mai bine păstrate din Europa - este inclus pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Suprafaţa sa e de cca. 430 ha.









luni, 22 februarie 2010

1955.O marturie despre aparitia agriculturii socialiste!




In ultima clasa de liceu,tin minte ca aveam materie Geografia Romaniei,iar profesorul ne-a intrebat ce intelegem prin agricultura moderna?
Ne-am repezit noi cu raspunsuri tampite,si profu,parca il vad statea trist si abatut,de ziceai ca este din alta vreme. Cand ne-am linistit si nu mai gaseam ineptii ne-a dat el raspunsul.Sec:

"Agricultura moderna este aceea care iti asigura in hrana zilnica mai mult de cincizeci la suta carne si produse din carne!"

Am gasit in cartea de memorii a lui Silviu Brucan "Generatia irosita" (intersant titlu,nu-i asa?), o marturie scrisa despre ce trebuia sa se numeasca agricultura moderna socialista-un import si o copiere de la americani.
Se aseamana cu istoria primului autocamion romanesc,SR-101 (1954) asa cum este aratata in wikipedia.ro:
"Deşi propaganda vremii îl prezenta ca pe o mare realizare el era doar o "clonă" a camionului sovietic ZIS 150 care, la rândul lui, copia camionul american International KR11"



"Dupa trei luni...,Dej m-a chemat sa-mi spuna ca am fost numit ambasador la Washington.Sarcina era de a stabili relatii economice si culturale cu America si in mod special sa procur tehnologiile cele mai moderne in industrie si agricultura.
Prioritate o avea agricultura si Coon Rapids,Iowa, a devenit popasul favorit in America,al meu si al sotiei.Garstii erau gazde ospitaliere,iar doamna Garst s-a imprietenit foarte repede cu sotia mea Alexandra.

Obisnuiam sa ma scol in zori la ora 6 dimineata,ca sa-l insotesc pe Bob la cafeneaua din localitate,pentru micul dejun.El inghitea acolo o omleta barosana...in timp ce discuta cu vecinii despre celuloza si uree,preturi si utilaje agricole,inclusiv prognoza climatica pe intreg sezonul.
Ascultam cu atentie si cu interes enorm,dandu-mi seama ca ma aflam in fata unei scene tipice de piata in corn belt-ul (centura porumbului car ce acopera principalele state producatoare de porumb din SUA) american.In timpul zilei,Bob ne lua cu Buick-ul sau... Ceea ce ne intriga cel mai mult pe sotia mea si pe mine era absenta aproape totala a oamenilor pe camp si ne intorceam mereu sa vedem cele trei sute de boi si vaci care pasteau intr-un imens tarc prevazut cu un tanc care pompa automat apa dintr-un put in jgheabul din care se adapau vitele.Nu se vedea tipenie de om.
Am cumparat de la Garst o cantitate de Pionner,porumb hibrid-o varietate potrivita pentru clima din Romania si potrivit sfatului sau,zece seturi complete de masini agricole-de la tractor si seceratoare-culegatoare de porumb la camioane de incarcat si depozitat.8 din ele au fost distribuite la unitati agricole,iar 2-pastrate pentru a fi studiate si copiate.
Am aranjat cu Garst sa trimita in Romania pe cel mai bun mecanic din Coon Rapids pentru a-i instrui pe ai nostri cum sa foloseasca si intretina masinile-service.
...Totodata, Bob a trimis pe cei doi fii ai sai,David si Steve cu sotiile.sa stea cate sase luni la noi pentru a-i invata pe agronomi si presedinti de gospodarii tainele agriculturii moderne.
In schimb,mai multi specialisti romani au mers la Iowa si Nebraska pentru a cunoaste agricultura americana.Asa a luat fiinta statiunea experimentala de la Fundulea.
Din pacate,intregul program a fost anulat odata cu venirea la putere a lui Ceausescu...

De la Bob Garst si ai sai am invatat si eu ceva si anume ca in ce priveste cultura cerealelor,in epoca moderna ea este rentabila numai pe suprafete intinse,in timp ce legumele si fructele,carnea si laptele se pot produce,cu rezultate bune,si in mica gospodarie taraneasca. daca puneam in aplicare acest sfat american,am fi obtinut mari productii si la cereale si la legume,pentru care Romania..avea conditii optime."
Siliu Brucan-"Generatia irosita"Memorii.

duminică, 21 februarie 2010

Un alt artist fotograf brasovean: Brassai:"Parisul,noaptea"



Admirator al creaţiilor fotografului Eugène Atget, aproximativ din anul 1929 Gyula Halász a început a fotografia imagini fermecate ale Parisului nocturn, vilele şi parcurile, malurile Senei şi ulicioarele fără vârstă din cartierele antice, uneori în vreme de ploaie şi ceaţa. Ca unul care s-a considerat toată viaţa „transilvănean”, artistul a adoptat începând din anul 1931 numele de Brassaï, ceea ce în limba maghiară (Brassói sau Brassai) înseamnă "braşoveanul".
În anul 1933 a apărut întâiul său album, „Parisul, noaptea”, însoţit de un text de Paul Morand,şi care i-a adus un mare succes, mai ales în rândurile mediului artistic.


Sursa:Wikipedia.ro

sâmbătă, 20 februarie 2010

Expozitia fotografica "Povestiri din Himalaya"







Expozitia "Povestiri din Himalaya" a artistului fotograf Mihai Moiceanu va fi deschisa in perioada 17 februarie-28 martie 2010 cu program de vizitareintre orele 10:00-18:00.
Fotografiile realizate in luna martie aprilie anul trecut in timpul expeditiei romanesti de trakking fotografic in Himalaya a acoperit un itinerariu considerat a fi unul dintre cele mai frumoase din lume.
S-a fotografiat in conditii extrem de dificile,de la temeraturi ridicate si umiditate de jungla pana la frigul si vanturile ghetarilor cu ajutorul aparatelor foto Nikon D3 si Nikon D700.
Pe langa cele 50 de fotografii expuse mai exista in cadrul expozitiei 600 de imagini in cadrul diaporamei derulate pe fond sonor exotic insotite de comentarii.







vineri, 19 februarie 2010

Cu aproape un an inainte de aparitia orasului Stalin-desfintarea bordelului Crucea de Piatra!

In ’45, NKVD-ul lansase o sarja de prostituate care aveau sarcina de a sesiza orice „nealiniere“ a ofiterilor romani la ocupatia „prietena“. Partidele de „sex automat“, numite „ra-ta-ta“, in care se specializasera rusoaicele, presupunea drogarea clientilor, care nici nu-si mai aminteau daca au facut sex sau nu.(Sursa:Ziarul 08-06-2004)
Crucea de Piatră a fost un cartier bucureştean de bordeluri, nu prea selecte, situat între Vitan şi Dudeşti. Se mai numea şi “cartierul felinarelor roşii”, pentru că felinarul roşu indica tipul de serviciu care se presta în imobilul respectiv. Numele străzii venea de la o cruce de piatră amplasată în faţa unei biserici medievale de pe acea stradă, ambele distruse în timpul Primului Război Mondial.
La Crucea de Piatră veneau fel de fel de bărbaţi, de la adolescenţi la oameni maturi, de la scriitori la servitori sau hamali.
La 21 decembrie 1949, de ziua lui I.V. Stalin, comuniştii ajunşi la putere au decis desfiinţarea caselor de toleranţă. Atunci “au murit” ultimele bordeluri din Bucureşti, de la Crucea de Piatră.
Peste aproape un an,la 8 septembrie 1950 Brasovul se va numi Oraşul Stalin, după Iosif Vissaraionovici Stalin şi va fi capitala regiunii cu acelasi nume pana la 24 decembrie 1960.





Imagine de epoca dintr-un bordel.De remarcat barbatul care danseaza descult.




Abonament la bordel.



Grup de demonstranti de 1 Mai. Silviu Brucan,in memoriile sale isi aduce aminte de o anecdota:un muncitor cu un tablou in mana tot era calcat din spate de altul cu portretul lui Marx.La un moment dat nu a mai putut;s-a intors si ia spus amenintator:"Cand ti-oi da cu Iorga in cap!"
Sursa fotografiei:muzeuldefotografie.ro


Demonstratie de 1 Mai cu portretul lui Stalin.
Sursa:muzeuldefotografie.ro

Moarte lui Stalin aparuta in ziarul Scanteia

Uzinele Roman Brasov-istoric




S.C. Roman S.A., cunoscută şi sub numele de Autocamioane Braşov este o întreprindere braşoveană specializată în proiectarea şi construcţia de autocamioane, autobuze şi autoutilitare.



A fost înfiinţată în 1921, sub numele de ROMLOC, producând pe atunci material rulant, mai târziu motoare şi automobile.
In 1948, firma ia denumirea de „Steagul Roşu”. Treptat, s-a specializat pe producţia de autocamioane şi, mai târziu, de autoutilitare. Amintim modelele SR 101 (1954), Carpaţi (capacitate 3 tone, 1959 - 1961), Bucegi (capacitate 5 tone, 1964), autocamioane cu motoare Diesel in licenţă MAN, Germania (din 1971)

Dezvoltarea amplă a industriei constructoare de maşini şi în special a Uzinei "Steagul Roşu", care în 1989 atingea uimitoarea cifră de 20.000 de salariaţi, a fost justificată teore­tic prin prisma rolului pe care o asemenea industrie o putea juca în dotarea şi funcţionarea celorlalte sectoare terţiare ale industriei. Aşa că se construia mult: numai la întreprinderea braşoveană
Pe lângă camioanele exportate de la Braşov, alte atuuri ale întreprin­derii pentru "export" erau experienţa şi cunoştiinţele pe care ingi­nerii braşoveni le căpătaseră în domeniul maşinilor de mare tonaj.



O operaţiune care a durat până în 1989 era cea de "dieselizare" a camioanelor cubaneze sau maghiare de fabricaţie sovie­tică ZIL, realizate în anii '50, cu motoare ­româneşti DIESEL produse în anii '80. Au fost astfel montate peste 13.000 de autoşasiuri ZIL în Ungaria şi 20.000 de exemplare în Cuba. "Înlo­cui­rea motoarelor pe benzină cu motoare Diesel produse la Braşov a condus la scăderea consumului de combustibil de la 60 litri de benzină/100 km la 25-30 litri de motorină/100 km



Autocamioanele Roman produse la "Steagul Roşu" erau acceptate de ţări care aveau tradiţie în domeniu şi totodată industrie de autovehicule: Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.
O surpriză a fost decizia Ministerului Apă­rării din Ungaria de a cumpăra camioane româneşti produse la Braşov (DAC665) în ciuda faptului că producătorul RABA avea o fabrică auto acolo şi în defavoarea mode­lelor pe care sovieticii, polonezii sau vest-germanii le aveau pe piaţă



Pe plan intern, colaborările se desfăşurau mai ales între "Steagul Roşu" şi acele fabrici de suprastructuri de la Mediaş, Mârşa, Satu Mare, Bucureşti.



Linia de producţie a Steagului Roşu a fost pornită în 1971 cu un model motorizat Diesel sub licenţă MAN (achiziţionată de statul român în 1969 din Germania)



Cumpărarea acestei licenţe a fost urmată de o amplă dezvoltare tehnologică şi umană a Uzinei „Steagul Roşu” (în perioada 1971-1974, urmată de 1975-1979) în acelaşi ritm cu întreaga industrie românească, care depindea de transporturi



În anul 1989, avea 20.000 de salariaţi, şi a produs 12.888 de camioane



Aproximativ 2.036 de bucăţi dintre acestea au fost exportate, în ţările CAER, Statele Unite sau spre destinaţii mai exotice precum China, Thailanda sau Peru în regim barter sau de compensare a datoriilor



În noiembrie 2008, Roman Braşov a produs primul tractor



Astăzi, S.C. Roman S.A. produce autovehicule diverse (autobuze, autocamioane, autospeciale, motoare, axe, punţi etc.) cu design nou, modern şi atractiv.










Celebrul autocamion DAC 665,un reusit autocamion militar














SR-101 a fost primul model de camion produs începând cu anul 1954 la Uzinele"SteaguRoşu din Braşov, România. Deşi propaganda vremii îl prezenta ca pe o mare realizare el era doar o "clonă" a camionului sovietic ZIS 150 care, la rândul lui, copia camionul american International KR11. O altă clonă a mai fost construită în China sub numele de Jiefang (Eliberare) CA10. Modelul SR 101 a fost înlocuit în anul 1960 de modelul SR-131"Carpaţi"
Motor 6 cilindri în linie, pe benzină,
Capacitate: 5550 cmc.
Alezaj/Cursă: 101.6/114.3 mm
Puterea maximă 90CP/2400rpm,
Raport de compresie: 6.0
Lungime: 6720mm, lăţime: 2385mm, înălţime: 2180mm
Ampatament: 4000mm, gardă la sol: 265mm
Ecartament faţă: 1700mm
Ecartament spate: 1740mm
Raza de bracaj: 8.0 m
Transmisie: spate, 4x2
Ambreiaj: două discuri, uscat
Cutie de viteze: 5 viteze
Greutate (gol): 3900 kg
Viteza maximă: 75 km/h
Pneuri: 9,00x20"
Capacitate rezervor

luni, 15 februarie 2010

Cum sa circulam pe criza in Romania.

"Mai tarziu, am revenit la gandul ca viata insasi e o stare de tranzit intre nastere si moarte...un peron unde te zbati sa ocupi un loc intr-un tren...esti fericit ca ai prins un loc la clasa I sau la fereastra...altul e necajit ca a ramas in picioare pe culoar...altii nu reusesc sa se prinda nici de scari, raman pe peron sa astepte urmatorul tren...Si fiecare uita, poate, un singur lucru...ca trenurile astea nu duc nicaieri...cel care a ocupat un loc la fereastra este fara sa stie, egal cu cel care sta in picioare pe culoar si cu cel care vine abia cu urmatorul tren...in cele din urma se vor intalni toti undeva, intr-un desert, unde chiar sinele se transforma in nisip...in loc sa se uite in jur, oamenii se imbulzesc, se calca in picioare, isi dau ghionturi..."

"Viata pe un peron" Octavian Paler

11-14 martie 2010 Brasov.Targul International de Carte si Muzica

R.A.C.L.A.-ORICE LAS

"Chicago sub teroare.Carte prefatata de Silviu Brucan (7)

Kenneth Allsop in "Chicago sub teroare" nota un aspect interesant:

"Un istoric al razboaielor dornic sa reconstituie o campanie militara moderna in toata complexitatea ei isi asuma o sarcina simpla in comparatie cu cea de a descrie bataliile dintre marii negustori de bauturi alcoolice din Chicago in cursul celor 14 ani...bandele de contrabandisti de alcool nu difuzau comunicate,nici nu pastrau in arhive ordinele de lupta; motivele agresiunilor individuale si omuciderilor au fost adesea tainice vendete generate de dispute si tradari interne;schema aliantelor a ramas intotdeuna fluida si in continua transformare,iar bataliile au luat forma unor incaierari sporadice,a unor ambuscade,atacuri individuale,a unor turnire intre automobile in plina viteza,asemanatoare duelurilor aeriene necrutatoare intre avioanele de vanatoare,si a neasteptatelor ciocniri din razboiul de guerila"

Cititi si recititi acest citat. Apoi vizionati videoclipul de pe Youtube.
Dincolo de ambiguitatea afisata,imaginile acestea au o mare calitate:

Gangsterii nu au chip!

Kung Fu Techniques

sâmbătă, 13 februarie 2010

Candva Brasovul s-a numit Stalin!

"In perioada de constructie a socialismului, cadrele decid totul“
I.V.Stalin



Oare cati dintre brasoveni stiu ca Brasovul intre 8 septembrie 1950 şi 24 decembrie 1960 s-a numit Oraşul Stalin, după Iosif Vissarionovici Stalin, şi a fost capitala regiunii cu acelaşi nume?

Prin Decretul nr. 12 din 1956, numărul regiunilor s-a redus la 16, dar Regiunea Stalin a rămas neschimbată. În 1960, denumirea regiunii şi a oraşului reşedinţă sunt schimbate înapoi în Braşov.

Un banc din epocă spunea că această onoare i-ar fi fost rezervată iniţial municipiului Sibiu, dar comuniştii ar fi realizat că nu se făcea ca omul să ceară la alimentară „salam de Stalin”.
Un alt banc spunea ca brasovenii erau de acord ca orasul lor sa poarte numele de Stalin cu conditia ca discursurile Marelui Conducator sa se numeasca "brasoave"!

Dincolo de aspectul anecdoctic Brasovul a trait o mare drama: schimbarea identitatii prin sovietizare fortata.
Era soarta unui popor tratat ca un invins de statuia soldatul sovietic ce a stat multi ani in parcul central al Brasovului.
Muntele Tampa a fost plantat cu literele stalin,formate din vegetatie de foioase intercalate printre brazi
"Magnetismul deosebit al Tâmpei nu este numai pluvial, exista si un magnetism optic. Circulând prin oras, câmpul visual îti este baricadat de masivitatea formei abrupte a acestui ciudat munte, care capata noaptea un romantism de început de lume. Importanta sa vizuala a fost speculata cel mai mult în vremea când orasul a purtat numele dictatorului sovietic Stalin. Atunci, pe Tâmpa era inscriptionat agresiv acest nume cu ajutorul unor pâlcuri de brazi plantati special. S-a încercat si în acest mod impregnarea fricii în subconstientul brasovenilor." (Gabriel Stan-artist plastic brasovean)
Industrializarea Brasovului a fost inceputa in perioada cand Brasovul se numea Stalin.
Obligati sa renunte la fabrica de avioane,brasovenii s-au apucat sa construiasca tractoare si camioane.

O delegatie sovietica de oameni ai muncii in orasul Stalin nu putea sa treaca neobservata de ziaristii de la "Scanteia".Iata cum a fost descrisa in numarul din 28 octombrie 1950:

"Delegatia de stahanovisti sovietici venita in tara noastra cu prilejul Lunii Prieteniei Romano-Sovietice a vizitat miercuri orasul Stalin.
La uzinele „Steagul Rosu“ muncitorii, tehnicienii si functionarii au intampinat cu entuziasm pe stahanovistii Pavel Bakov, vestitul strungar M.I. Nikisin, maistru sondor, laureat al premiului Stalin si A.D. Abundov, presedintele Comitetului Central al sindicatului muncitorilor din industria petrolifera din Uniunea Sovietica.
Strungarul stahanovist P. Bakov s-a interesat de metodele folosite de strungarii fruntasi din sectorul rulmenti si masini-unelte de la „Steagul Rosu“, dandu-le pretioase indicatii cu privire la o mai justa aplicare a metodei sovietice de taiere rapida a metalelor.
In fata unui mare numar de muncitori si tehnicieni, el a facut apoi o demonstratie practica la strungul tov. Vlad Emeric. Desi masina nu era in bune conditiuni de functionare, fiind defect unul din cele doua pinioane de cuplat, stahanovistul a obtinut un stralucit rezultat (...).
Stahanovistii sovietici V.V. Koroliov, zidar, laureat al Premiului Stalin si V.V. Blajenov, initiatorul miscarii cincisutiste, laureat al Premiului Stalin au vizitat santierul nr. 1 „Sovromconstructie“. V.V. Koroliov a facut o demonstratie de zidarie.
Stahanovistii sovietici Lidia Kononenko si I.A. Filimonov au vizitat fabrica „Partizanul Rosu“, trecand din sectie in sectie. Stahanovistii sovietici s-au interesat indeaproape de conditiile de munca si metodele pe care le folosesc muncitorii textilisti din aceasta fabrica. Cei doi stahanovisti au vizitat apoi coltul alegatorului unde au intalnit pe tovarasa Cirica Maria, candidata pentru Sfatul Popular. Apoi au vizitat caminul de zi, cresa, clubul etc.
Articolul „Stahanovistii sovietici au vizitat orasul Stalin“ (Brasov – n.r.), publicat in Scanteia din 28 octombrie 1950

Intr-o publicatie electronica a diasporei gasim o amintire a unui evreu plecat de tanar din Romania. Iata cum era perceputa, atunci, schimbarea numelui orasului:
"O alta amintire legata de Stalin: calatorind dela Brasov, (denumit atunci Orasul Stalin), spre Bucuresti, m-am intalnit in tren cu o veche cunostinta, inginerul Zuckman, inginer sef al trustului de constructii Nr. 1 si, evident, membru de partid. Tot stand de vorba, mi-am exprimat mirarea ca s-a ales un oras istoric, ca Brasovul, pentru a i se da numele "Orasul Stalin". Nu era preferabil sa se aleaga un oras nou, sau un oras muncitoresc, ca, de exemplu, Petrosani, Uricani, sau Petrila? Ca sa nu mai vorbim ca denumirea Orasul Stalin este straina spiritului limbii romane, nu ca Stalingrad, Leningrad, Kaliningrad, in limba rusa. Interlocutorul meu a protestat vehement impotriva insasi a intrebarii, sustinand ca numai un oras mare si important ca Brasovul putea avea cinstea de a se numi Orasul Stalin.
"Noi suntem vechea generatie, legata de prejudecati burgheze. Copiii si nepotii nostri nu vor sti ca a existat numele Brasov, iar Orasul Stalin va fi pe veci numele acestui frumos oras."
In biblie se spune cui ii este dat darul profetiei. Este sigur ca inginerul Zuckman nu avea acest dar!

http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=6310

Moarte lui Stalin pe 6 martie 1953 nu a dus automat la revenirea numelui orasului.

Era perioada cand pentru o gluma,un banc sau pur si simplu pentru ca ascultai posturi ca Vocea Americii.BBC sau Europa Libera riscai puscaria.
Iata cum este descris evenimentul intr-un jurnal personal de Pericle Martinescu, scriitor din generatia lui Mircea Eliade:""La Bucuresti, fireste, e jale oficiala. Dar bucurestenii se bucura. Cu toate ca a fost sistata vanzarea bauturilor alcoolice - ca sa nu se imbete lumea de bucurie - am vazut in tramvai un cetatean beat care abia se mai tinea pe picioare. Duhnea a vin de la o posta. La o statie a coborat. A murit parintele nostru, a apucat el sa spuna si buf! a cazut de pe scara vagonului. Dar s-a ridicat repede si in timp ce tramvaiul se pregatea sa porneasca, cetateanul saluta din mijlocul strazii vehiculul si multimea din el cu un Ura! prelung si semnificativ. Nimeni n-a zis nimic dar toata lumea l-a aprobat."
Pentru romani, dar nu numai pentru ei, disparitia lui Stalin a insemnat incheierea celei mai infricosatoare decade din istoria lor contemporana (1948-1953) si apogeul rusificarii.
Dupa moartea lui Stalin va incepe o slabire a opresiunii. Insa vor mai trece opt ani pana cand orasul Stalin sa redevina Brasov.

In 1985 poetul de origine romana Ioan Flora va publica un poem parabola tulburator:

Lupta voluntară a pompierilor cu incendiul

La Fabrica de confecţii Stalin,
din strada Stalin, din oraşul Stalin,
izbucnise în luna Stalin a anului Stalin
Marele Incendiu Stalin.
Pompierii de la Asociaţia pompierilor voluntari Stalin
sosiseră cît ai bate din palme
cu roşiile lor vehicule Stalin,
cu nemărginitele, cu feericele, cu voluntarele lor
furtunuri şi căşti Stalin
şi reuşiseră să stingă în timp record
Marele Incendiu Stalin.
Elevii de la şcoala generală Stalin,
din cartierul, din Piaţa Stalin,
înmînaseră mai apoi, îngenunchind pînă la pămînt,
vajnicilor pompieri mari buchete de trandafiri
şi garoafe.
Era o atmosferă de reală însufleţire Stalin
şi-n ochii trecătorilor apăruseră scînteind
uşoare şuviţe de lacrimi.

Poemul „traduce” ceea ce omul nostru a ştiut dintotdeauna: cui pe cui scoate! E firesc aşadar că anume „Pompierii de la Asociaţia pompierilor voluntari Stalin” sînt chemaţi să stingă „Marele Incendiu Stalin” – cu instrumentele din dotare („cu roşiile lor vehicule Stalin,/ cu nemărginitele, cu feericele, cu voluntarele lor/ furtunuri şi căşti Stalin”). Intuiţia poetului merge mult mai departe decît a îndrăznit să se aventureze dictonul popular – odată cuil scos, se instaurează… „o atmosferă de reală însufleţire Stalin”! Şi atunci chiar că-ţi vine să te întrebi dacă merita stins „Marele Incendiu Stalin” doar ca să se primenească atmosfera într-una de „reală însufleţire Stalin”?
Nu pot sa inchei acest articol decat cu inceputul:
Oare cati dintre brasoveni stiu ca Brasovul intre 8 septembrie 1950 şi 24 decembrie 1960 s-a numit Oraşul Stalin, după Iosif Vissarionovici Stalin, şi a fost capitala regiunii cu acelaşi nume?





Monumentul ostasilor sovietici din Parcul Central







Orasul Stalin.Vedere generala.



Orasul Stalin.Vedere din centru.




Biserica Neagra din orasul Stalin





Orasul Stalin Vedere spre Cetatuia






Orasul Stalin.Turnul Alb.







Moartea lui I.V.Stalin.








joi, 11 februarie 2010

România -discutată în plan internaţional!

Decizia României de a găzdui un scut american antirachetă pe teritoriul său este intens discutată în plan internaţional! Aprobarea amplasării elementului trezeşte semne de întrebare însă şi în ţara vecină. Să vedem de ce fostul preşedinte al României, crede că ar trebui organizat un referendum la acest subiect , ce spun experţii, si ce îi îngrijorează pe oficialii ruşi şi ucraineni.

Brasovul pe la 1900 in cateva imagini

Brasovul vazut de pe Tampa 1935
Vedere generala A Brasovului vazut de pe Warthe

Biserica parohiala din Bartolomeu


Prima scoala cu predare in limba romana (1559)



Biserica Neagra




Biserica Sf Martin cu o portiune de pe strada De Mijloc





Biserica romano-catolica din Strada Vamii






Biserica romaneasca Sfantul Nicolae din Prundul Brasovului







Poarta decorativa-Schei






Casa-Vila din Schei










luni, 8 februarie 2010

Chicago sub teroare.Carte prefatata de Silviu Brucan (6)

Dupa acest incident, toata lumea l-a vazut pe Capone ca fiind vinovat si astfel i s-a atribuit cea mai faimoasa executie din istoria Americii - Masacrul din ziua Sfantului Valentin. Incidentul a captat intreaga atentie a natiunii, iar Capone a fost portretizat in cartile si ziarele din intreaga America

Chicago sub teroare. Carte prefatata de Silviu Brucan (5)

Masacrul de Ziua Sfantului Valentin

"Pistoalele lor ramasesera in tocurile de la subsuoara"

Acest episod a fost descris atat de des si in moduri atat de diferite,incat aproape ca si a pierdut dimensiunile,acoperit cum a fost de straturi suprapuse de vopsea groasa.In revistele si jurnalele din lumea inreaga episodul a fost dramatizat si supradimensionat...
Cele trei puncte semnificative ale intamplarii reale sunt urmatoarele...1) Macelul a fost infaptuit in opt minute si a fost deci, in genul lui una din cele mai eficiente si minutioase planuite operatiuni. 2)conform unei practici devenite clasice,nimeni nu a fost arestat pentru faptuirea lui 3)acest episod a marcat apogeul carierei lui Capone,a fost o lovitura care a distrus,mai mult pe plan moral decat pe plan fizic,ultimul bloc opozitionist fata de autoritatea sa.

14 februarie 1929, zi de iarna obisnuita la Chicago...pana si circulatia era mai putin intensa ca de obicei pe artera aceea mereu aglomerata.Probabil ca din acest motiv sosirea unui automobil apartinand vizibil politiei fu remarcata de mai multe persoane.Automobilul era un Packard negru...parea exact una din masinile de care, se servea brigazile de detectivi...Din vehicul coborara cinci oameni,trei in uniforme de agenti de politie,doi cu paltoane si palarii civile,si intrara in cladire pe usa din fata.La scurt timp dupa aceea,se auzira o rapaitura sustinuta,urmata de doua explozii infundate.Plecarea celor cinci oameni a fost vazuta de martori astfel:" de data aceasta cei doi insi in civil iesisera primii,cu mainile ridicate,urmati de cei trei "politisti" care-si indreptau revolverele spre ei.Urcara cu toti in masina si se indepartara.Martorii au presupus ca politia facuse o descindere.Curiozitatea ii impinsesera sa intre in garaj.

"Daca garajul nu era chiar plin de morti,in orice caz in interiorul lui se aflau sase cadavre si un muribund.Zaceau printre anvelope si prelate,langa un perete pe care erau atarnate pile fierastraie si fire electrice.Cinci dintre cadavre earau ale bandei lui Moran.Inelele si acele lor de cravata cu diamante au ramas neatinse, ca si teancurile de bancnote pe care le aveau in buzunar...pistoalele lor ramasesera in tocurile de la subsuoara.
Trei cadavre,unul cu palaria pe cap,zaceau insirate frumos pe dusumeaua rece de ciment,ca pe un pat cald,al patrule statea de-a curmezisul,la picioarele lor,al cincelea era ghemuit pe un scaun:al saselea,la cativa metri departare,parea smuls in chip violent ca de un vartej, de la o indeletnicire oarecare,cu fundul pantalonilor ferfenita, in mod obscen de un glonte.

In mod surprinzator,in camera executiei mai palpita un strop de viata.Politia il gasi pe Frank Gausenberg inca respirand,in lacul de sange pe care cele patrusprezece gloante primite il facusera sa se scurga.
Gausenberg mai vorbi doar de doua ori,inainte de a muri,cand sergentul,un vechi politist care il cunostea bine,ii adresa ultima intrebare care se pune unui muribund.
-Vrei un preot,Frank?
-Nu-raspunse gangsterul. Si apoi adauga:-Se face intuneric,sergente-adio.

Departamentul politiei publica reconstituirea oficiala a masacrului..."Trei dintre banditi imbracasera uniforma de agenti ai politiei,iar cele sapte victime,crezand ca este vorba de una din obisnuitele razii s-au grabit sa predea armele si sa se supuna ordinului de a se insira la zid.A fost un truc ingenios.Altfel gangsterii si-ar fi vandut scump pielea.In timp ce "politistii"ii aliniau pe gangsteri la zid pentru ai perchezitiona calaii in civil,care ramasesera pe coridor,unde nu puteau fi vazuti,isi scosesera pistoulul-mitraliera Thompson si arma de vanatoare cu doua tevi retezate,pe care le adusesera din masina,ascunzandu-le sub paltoane.Dupa ce si-au adus la indeplinire planul,calaii si-au predat armele "politistilor",au ridicat miinile si au fost condusi,sub amenintarea pistolului,"incet,cu pas degajat" afara din cladire,pentru a potoli banuielile eventualilor trecatori care auzisera detunaturile"

Personajul cheie,capabil sa ofere solutia sangerosului mister,era Capone.Dar inca o data, Capone putu dovedi ca este intangibil.Isi petrece iarna in vila sa din Florida si printr-o coincidenta fericita,exact la ora masacrului statea cufundat intr-o conversatie cu procurorul districtual din Miami

P.S. Pasiunea pentru subiectul cartii "Chicago sub teroare" o gasim poate la Silviu Brucan in biografia sa.
Marea Depresie Economica izbucnita atunci America ii ruinase afacerea tatalui sau si l-a determinat pe Brucan sa se intretina singur.In nenumarate interviuri Brucan avea sa afirme ca lucrul acesta ia marcat existenta
Spre sfarsitul vietii,biografia sa era a unui mare invins;deceptionat de ideologia comunista pe care a repudiat-o Brucan si-a gasit o nebanuita vocatie a profetiei
Pentru a deprinde democratia, romanii vor avea nevoie de 20 de ani", este propozitia cu care si-a inceput Brucan cariera de profet, la citeva zile de la finalul revolutiei din 89.
Nu cred ca am citit cuvinte mai simple la un politician sub care sa se ascunda o mare dragoste pentru oamenii simpli ("stupid people")
Animat de simpatie pentru oamenii simpli, in 1978, Silviu Brucan in prefata acestei carti avea sa scrie:
" In cartea lui Kenneth Asllop te intalnesti aproape exclusiv cu latura negativa si aici este punctul slab al cartii"

duminică, 7 februarie 2010

brasov indoor cup 2010 festivitate de premiere grupa 1999 gica popescu

BRAS0V INDOOR CUP As Junior Galati-FC Arges (penalty)

2-4 februarie.Turneu fotbal copii "Brasov Indoor Cup"

Timp de trei zile (2-4 februarie), Braşovul a găzduit cel mai puternic turneu de fotbal din România pentru copii, „Braşov Indoor Cup“. Micuţii fotbalişti au făcut spectacol la ficare meci. Împărţiţi pe cinci categorii de vîrstă, copiii, cu vîrste cuprinse între 7 şi 11 ani, au făcut cu adevărat spectacol. Micuţii fotbalişti, încurajaţi de antrenori şi părinţi, au dat totul pentru victorie la fiecare meci. Finalele au fost dramatice, iar la final campionii au sărbătorit îndelung, în timp ce finaliştii nu-şi puteau stăpîni lacrimile.
Cu toţii au promis însă că vor reveni la Braşov pentru turneul din vară, unul care se doreşte a fi internaţional.

Sursa: Monitorul Expres 06-02-2010

Chicago sub teroare.Carte prefatata de Silviu Brucan (4)

John Dillinger

John Dillinger (22 iunie 1903-22 iul 1934) considerat cel mai periculos criminal al anilor 30,implicat in moartea mai multor ofiteri de politie, a jefuit cel putin 20 de banci si 4 sectii de politie, si a evadat din inchisoare de doua ori.

A fost considerat inamicul public numarul unu in Statele Unite in perioada 1931-1934 cand se va dezvolta Biroul Federal de Investigatii.

Pe 22 iulie 1934 John Dillinger merge la Teatrul Biograph din Chicago pentru a vedea un film cu gangsteri "Manhattan Melodrama" avandu-l protagonist pe Clark Gable.

Dillinger a fost insotit de Anna Sage, misterioasa "Lady in red",pe numele ei real Ana Cumpanas,o tanara romanca amenintata cu deportarea daca nu furniza agentilor date despre periculosul criminal.

De fapt rochia ei er fi fost portocalie dar in lumina reflectoarelor din sala ea parea rosie si avea rolul de a atrage atentia mai bine unde se afla cu Dillinger.

La iesirea din cinematograf Dillinger este impuscat de trei ori.Un glonte care ia intrat prin gat ia iesit prin fata omorandu-l.
"Cand Dillinger a fost doborat intr-o fundatura din Chicago,o multime de oameni au inmuiat batiste,bucati de hartie,si unele femei chiar poalele rochiilor,in balta formata de sangele lui" "Chicago sub teroare" de Kenneth Allsop

Cadavrul sau a fost expus la morga in mod public.

Dillinger a fost inmormantat la Crown Cemetery din Indianapolis,mormantul sau fiind vandalizat de nenumarate ori de vanatorii de suveniruri.

Apogeul vietii de gangster a lui Dillinger se situeaza intre anii 1933-1934.

Dillinger se da drept vanzator de la o firma de sisteme de alarma si intra in mai multe banci pentru a evalua sistemele de securitate si amplasarea seifurilor.

Alta data pretinde ca ar face parte dintr-o companie de film care vrea sa filmeze un jaf la o banca si sub privirile curiosilor chiar da lovitura.

Banda lui a jefuit de asemenea sectii de politie pentru a face rost de mitraliere,revolvere,veste antiglont.

John Dillinger a intrat rapid in Legendele Urbane (Urban Legends) ale Statelor Unite ale Americii.

Moartea sa joaca un rol decisiv in transformarea unei minuscule organizatii guvernamentale americane,Biroul de Investigatii,in ceea ce avea sa devina F.B.I.

Public Enemies - Johnny Depp interpretandu-l pe John Dillinger

Johnny Depp este al zecelea actor care-l joacă pe gangster. După ce s-au înfruntat la box-office, prin cele două serii “Piraţii din Caraibe” şi “Batman”, Johnny Depp şi Christian Bale se întîlnesc pentru prima oară faţă în faţă în acelaşi film. Inamicul public numărul 1 în momentul “naşterii” FBI-ului, John Dillinger a marcat atît de mult biroul federal încît silueta pe care se antrenează agenţii la tir este a sa.

joi, 4 februarie 2010

30-01-2010 Bucuresti.Bobby Mc Ferrin:"Don't Worry, Be Happy"

Sala Palatului din Bucureşti a adunat, pe 30 ianuarie, sâmbătă seara, peste 3.000 de spectatori, Bobby McFerrin deschizând astfel seria de concerte a anului 2010 în România

Puţin după jumătatea concertului, McFerrin a chemat în scenă şi artişti autohtoni.
Pe scena de la Bucureşti, lui Bobby McFerrin i s-au alăturat acordeonul lui Ionică Minune, ţambalul lui Cristinel Turturică şi un contrabas.

Iar atunci când şi-a alăturat vocea instrumentelor - ţambal, acordeon, contrabas - el a dat muzicii lăutăreşti o cu totul altă dimensiune. Cu atât mai inedit a fost cântecul ţigănesc pe care lăutarii i l-au dedicat şi pe care McFerrin l-a "îmbunătăţit" fredonând linia melodică a piesei "Don't Worry, Be Happy".

Sursa:Mediafax

Uimitorul cantaret la chitara

Chicago sub teroare.Carte prefatata de Silviu Brucan (3)

Bonnie si Clyde
Bonnie Parker si Clyde Barrow sunt proscrisi celebri, talhari si criminali care au strabatut Statele Unite ale Americii in timpul Marii Depresii (1929-1939). Faptele lor nelegiuite i-au facut celebri in intreaga lume si intr-un mod ironic povestea lor a devenit in timp un mit al iubirii pana la moarte, al iubirii profunde, un mit in care doi oameni se pot iubi chiar daca faptele lor ii condamna si ii transforma in criminali. Au intrat in atentia presei si a intregii natiuni americane intr-o perioda care este descrisa adeseori drept “Era inamicilor publici” datorita numarului mare de proscrisi dati in urmarire de catre FBI, printre care Al Capone, Ma Barker, John Dillinger si evident eroii nostri Bonnie si Clyde.

In timp faptele lor criminale au fost mitizate, in urma lor ramanad mai degraba o frumoasa poveste de dragoste a doi oameni actionand, traindu-si viata si iubindu-se in afara legilor statului si poate chiar si in afara legilor umane. Doi oameni care traiau jefuind si omorand, dar care insa au ramas impreuna pana cand moartea i-a despartit. Numai ca moartea nu a avut rabdare, fiind provocata de mult prea multe ori de niste simpli muritori. Totusi povestea acestui cuplu reprezinta unul din acele cazuri rare in care sentimentul mortii nu pune stapanire pe viata si nu anuleaza anumite actiuni numai din cauza sfarsitului inevitabil.

Dragoste proscrisa - Bonnie si Clyde Desi se crede despre cei doi ca actionau numai la nivel inalt, jefuind in special banci, in realitate ei preferau sa jefuiasca magazine mici sau benzinarii.
Sursa:KudiKa.ro "Dragoste proscrisa-Bonnie si Clyde"

Chicago sub teroare.Carte prefatata de Silviu Brucan (2)

Secventa finala a filmului Bonnie and Clyde (1967) Protagonisti actorii Warren Beaty si Faye Dunaway.

"Bonnie si Clyde au fost ucisi (ea cu un sandvis pe jumatate mancat in mana si cu un pistol cu trei cartuse in poala) pe un drum cu pietris care taia o padurice de pini de pe colina,in imprejurimile unui orasel numit Arcadia:poate tocmai locul pe care,fara sa-si dea prea mare bine seama de asta,il cautasera tot timpul. Acum peisajul este curatat de indivizi de soiul lor. Poate din aceasta cauza ne intoarcem privirile spre vremurile de atunci,spre fenomenul ce pare,cu toata ticalosia lui brutala,sa fi avut un stil si un lirism viciat"
Kenneth Allsop "Chicago sub teroare"

"Englez prin excelenta,Kenneth Allsop nu scapa ocazia de a plati niste polite mai vechi si mai noi americanilor.Este relevanta in aceasta privinta paralela pe care el oface intre eroii folclorici britanici de tipul lui Robin Hood si cei americani de tipul lui Butch Cassidy,Bonnie and Clyde,Al Capone si Dillinger,reincarnati in filme de mare succes si imitati de tineri prin mod de viata si tinuta vestimentara"
Silviu Brucan-Prefata la "Chicago sub teroare"

marți, 2 februarie 2010

"Chicago sub teroare".Carte prefatata de Silviu Brucan(1)

"Chicago sub teroare" de Kenneth Allsop,carte aparuta la Editura Politica in 1978 atrage atentia in 2010 prin numele anonim atunci,care facea prezentarea citirorului roman:Silviu Brucan!

Intrat in constiinta publica drept "Profetul de la Damaroaia" dupa domiciliu obligatoriu pe care l-a avut in perioada dictaturii ceausiste,Silviu Brucan a facut in 1990 cea mai lucida definitie a ceea ce urma sa se intample:

"Pentru a deprinde democratia romanii vor avea nevoie de 20 de ani!"

Prefata cartii "Chicago sub teroare" capata conotatii nebanuite.

"Meritul cartii lui Kenneth Allsop rezida tocmai in aceea ca nu se margineste la latura senzationala a temei pe care o constituie,extraordinara istorie a gangsterilor din Chicago si fantastica aparitie a lui Al Capone,ci cuprinde intregul mecanism social si politic ca si ambianta etnico-culturala in sanul carora a putut lua nastere si opera cu succes cea mai organizata banda din istoria criminalisticii moderne."

Finalul prezentarii anunta vocatia de oracol a lui Silviu Brucan pe care si-o va descoperi dupa 1990:
"Ramane sarcina cititorului avertizat sa completeze aceasta imagine partiala si sa fixeze limitele fenomenului descris de Allsop in timp si spatiu."

Exact acest lucru vom face si noi,in cele ce urmeaza ghidandu-ne dupa profetia celebra conform careia "romanii vor avea nevoie de 20 de ani pentru a deprinde democratia"

Nu trebuie sa mergem departe pentru a gasi cum a ajuns la aceasta magnifica concluzie Brucan:

"Raul se instaleaza prin lipsa de actiune a oamenilor de bine,cinstiti si de valoare"
 
Istoria gangsterilor din Chicago se intinde pe 14 ani din 1919, de cand s-a dat celebra Lege a Prohibitiei
"703 asasinate,majoritatea in locuri publice,pe strazile orasului si in diverse cladiri-un scor care ii asigura usor primul loc in comparatie cu statisticile oricarui oras"
Am considerat ca trebuie inceput cu o prezentare in imagini,prezentare care lipseste cartii si care este explicabila:i-ar fi adus un succes colosal!




Chicago,pentru poetul american Carl Sandburg era "macelarul lumii" pentru Nelson Algers:"O vagauna unde taurii si vulpoii o duc bine,iar mieii stau atarnati cu capul in jos"








Al Capone,(1899-1947)"un delincvent italian crescut in mahalale,care,asa cum nici un alt criminal nu mai facuse pana la el si nici dupa el...a trecut un oras modern in uzul lui personal si a trait de pe urma lui la fel de somptuos si de opulent ca un imparat roman












Gangsterul din era prohibitiei-copil de imigranti nascut intr-o mahala mizera caruia i se refuza accesul la tehnicile vietii carora li se face o reclama atat de zgomotoasa.
"Dislocati din vechea lor cultura,dar fara a fi absorbit nimic din noua cultura,cu exceptia aspectelor ei mai superficiale,au tins spre parvenire rapida,preferand sa sparga geamurile palatului succesului american,decat sa intre pe usa" Max Lerner

luni, 1 februarie 2010

Sportivul brasovean Ion Tiriac nu colabora cu Securitatea!

Fostul mare campion la tenis, Ion Tiriac, ar fi fost recrutat de Securitate in 1963 si ar fi semnat un angajament sub numele conspirativ „Titi Ionescu". Tiriac nu ar fi facut insa politie politica, sustine CNSAS, citat de Realitatea Tv. In decembrie 1966, agentul Titi Ionescu a fost abandonat, pentru ca a dat dovada de "rea vointa" si nu oferea informatii Securitatii.Decizia potrivit careia, Ion Tiriac a semnat un angajament cu Securitatea, dar nu a facut politie politica, a fost luata in urma cu doua saptamani de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
Sursa: Hotnews.ro

Exemplu de nota informativa „Pe terenul de tenis am cunoscut un individ plecat de circa opt luni din ţară împreună cu soţia sa şi fiica între 14-16 ani, stabilit la Londra. Numele lui nu mi-l amintesc, însă este un tip de statură mică, slab, brunet, care după cum am aflat a făcut circa opt ani de închisoare în ţară înainte de a pleca. După plecarea acestuia de pe teren în discuţiile cu B.N. am aflat că lucrează la B.B.C.. Am auzit o discuţie între B.N. şi acest individ din care rezultă că acesta se ruga de B.N. să-i caute un serviciu că acolo nu era retribuit conform cerinţelor materiale personale. Tot în această deplasare am întâlnit pe fiii prinţului S. (Prinţul Sturdza - n.r.) care au participat la aceste turnee de tenis. Am jucat împreună cu ei tenis. Au abordat în discuţii orice problemă privind sportul sau discuţii amicale şi s-au arătat foarte dornici de a vizita ţara".