In plina criza economica intr-un orasel din America este inaugurat un monument al prosperitatii.
Notabilitatile orasului s-au strans la inaugurarea operei din patrimoniul public.Primul care ia cuvantul este un domn corpolent care in loc de cuvinte scoate un harait ca dintr-un difuzor defect. Tonul ca si mimica exprima insa limpede discursul.Domnul jovial si corpolent da cuvantul unei frumoase doamne;pe banda sonora in loc de cuvinte se aud sunetele unei tropete care parodiaza infexiunile vocii omenesti.
Gratioasa domnisoara este gata sa dezveleasca monumentul.Monumentalul grup statuar este alcatuit din trei elemente:In stanga "legea",personaj ingenuncheat cu o palma indoita, ca si cum ar tine un talger, si cu mana cealalta ridicata intr-un gest impartial.In dreapta "puterea",tolanita pe spate si amenintand cerul cu o spada.Intre cele doua statui,asezata pe un tron,prosperitatea americana,iar in bratele ei doarme dus un biet vagabond,Charlot!
Multimea profereaza dezlantuita amenintari la adresa micului vagabond care abia dezmeticit din somn saluta politicos.Apoi,pana la urma, intelege ce ii cere multimea: sa coboare!Se prinde cu degetele de genunchii prosperitatii si s-a lasat cu grija pe piedestal. Se lasa cu un picior pe putere dar simte turul pantalonilor spintecat de spada si ajunge sa stea atarnat ca o haina pe cuier.La baza statui il asteapta politistul,inamicul traditional a lui Charlot care ii tot face semne amenintatoare cu mana.
Dintr-o data politistul a incremenit in pozitie regulamentara iar multimea tace ca prin farmec.Fanfara intoneaza imnul national,Charlot isi duce palaria la piept si onoreaza imnul stand nemiscat in sabia dreptatii!Pentru a iesi cu bine din situatie,vagabondul Charlot urmeaza o manevra complicata: se catara pe "prosperitate" si abia dupa aceasta poate cobori pe piedestal.
Charlie Chaplin a intruchipat in Charlot un personaj cu extraordinarul privilegiu de a nu avea nimic.Si daca nu are nimic,nici nu are ce sa piarda;acest personaj de dimineata pana seara el numai da,niciodata nu ia,niciodata nu cere.
P.S."Luminile orasului",capodopera lui Charlie Chaplin din care face parte acest fragment antologic a fost ca o mare batalie pentru supravietuirea filmului mut.Intr-un interviu din 1929 Chaplin declara:"Filmele vorbitoare? Puteti sa scrieti ca le detest! Ele vin sa distruga arta cea mai veche din lume,pantonima.Ele nimicesc marea frumusete a linistii..."
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu