Viceministrul de externe al Rusiei despre "politica externa agresiva a Romaniei"

Secretarul de Stat Grigorii Karasin, viceministru al afacerilor externe ale Rusiei în cadrul vizitei sale de lucru de trei zile în Moldova a discutat la Chişinău şi Tiraspol chestiunile actuale ale relaţiilor bilaterale şi progresele în abordarea problemei reglementării transnistrene. Grigorii Karasin a relatat despre toate acestea în interviul acordat şefului reprezentanţei RIA Novosti în Moldova Vladimir Novosadiuk.
– Unul din politicienii moldoveni susţine că între Rusia şi Moldova nu există relaţii normale, ci doar o imitaţie a acestora. Aşa este?
- Eu aş numi aceste relaţii noastre un parteneriat pragmatic, mai ales că toate condiţiile prealabile pentru astfel de relaţii există – sîntem state apropiate, popoare apropiate, economia noastră are un caracter complementar, adică ne completăm. O astfel de poziţie ale afacerilor ne ajută la dezvoltarea reciprocă. Avem o cifră de afaceri destul de semnificativă – peste un miliard de dolari, nu este rău pentru perioada crizelor, dar şi fără criză – tot nu este rău. Este bine şi faptul că Rusia este cel mai important partener, ocupă primul loc printre partenerii de comerţ extern ai Moldovei. Această tendinţă trebuie întărită, pentru aceasta avem toate premisele necesare. Noi sîntem cointeresaţi de asemenea în faptul că deja în timpul apropiat vom discuta un program concret de schimburi umanitare cu Moldova pentru anii 2011-2013. Pentru aceasta aici există interes, şi noi avem un interes pentru istoria moldovenească, literatură şi cultură.
Avem idei foarte interesante pentru organizarea unor evenimente ale zilelor comemorative, iclusiv în anii 2011-2012 va fi o dată interesantă din istoria bilaterală – 300 de ani de la încheierea Tratatului de Uniune dintre Petru I şi Dimitrie Cantemir într-o luptă comună pentru eliberarea de dominaţia otomană. Cred că ar fi foarte potrivit pentru a sărbători această dată împreună cu partenerii din Moldova. Anul viitor, 2011 se împlineşte un deceniu de la Tratatul de prietenie şi cooperare între Rusia şi Moldova. Şi pentru anul 2011 noi prelucrăm posibilitatea de a desfăşura Zilele Culturii ale Rusiei şi Moldovei, care, probabil, ar reprezenta o contribuţie importantă pentru dezvoltarea relaţiilor noastre bilaterale într-un sens mai larg.
Pe lîngă aceasta noi deja oferim ajutor umanitar Moldovei. În special, această asistenţă a început să curgă în Găgăuzia – motorină în volume relativ ridicate. Acum vom lua în considerare acordarea de asistenţă umanitară pentru alte zone ale ţării afectate de inundaţii. Cred că în curând se va auzi despre acest lucru.
- Politica externă agresivă a României în regiunea respectivă influienţează interesele nu doar ale Moldovei şi Ucrainei, dar şi ale Rusiei. Care ar putea fi reacţia Federaţiei Ruse la dispreţuitoarele acorduri interstatale?
- Este logic, se află în vizorul nostru. Noi vorbim despre stima obligatorie pentru suveranitate şi integritate teritorială a Moldvei cu partenerii noştri europeni, cu politicienii moldoveni, şi normal în zilele acestea cu România. Noi sperăm că comportamentul civilizat şi previzibil al Bucureştiului va fi un aport în stabilizarea situaţiei în Moldova. Acum este secolul XXI, vremurile anexărilor şi a diferitor tipuri de ambiţii expansioniste egocentrice de stânga sînt în trecut. Trebuie să dezvoltăm cooperare, dar în baza normelor recunoscute internaţional, care trebuie să fie baza relaţiilor dintre toate statele.
- O astfel de politică a României este efectuată nu doar cu acordul UE, dar şi cu complicitatea ei. Cum evaluează Rusia o astfel de politică cu duble standarte?
- Tot ce noi considerăm a fi necesar în chestiunea dată, nu ezităm să le transmitem deschis partenerilor noştri europeni. O astfel de discuţie are loc la diferite nivele, începînd de la cel prezidenţial şi încheind cu nivelul dialogului diplomatic în cadrul Rusia-Uniunea Europeană. Esta unul din subiectele-cheie ale dialogului nostru. Şi dacă el cîteodată nu se popularizează, doar anume din nedorinţa de a împrăştia emoţii în jurul discuţiilor asupra discutarea problemei.
- Între Rusia şi SUA are loc aşa-numitul restart al relaţiilor. Poate acest lucru să influienţeze asupra stabilizării situaţiei politice în Moldova, inclusiv la reglementarea problemei transnistrene?
- Desigur poate. Orice formă activă de cooperare a marilor puteri, inclusiv SUA şi Rusia, întotdeauna au o influienţă asupra atmosferei relaţiilor din cadrul negocierilor anumitor chestiuni nerezolvate, deoarece au efectul unui „duş rece” pentru cei, care încearcă să rezolve situaţia să zicem aşa într-un pas cavaleresc, să rezolve problemele complicate într-o oră cu ajutorul unor presiuni. Pentru aceasta şi există relaţiile dintre marile puteri, ca toate procesele acestea să fie efectuate sistemic şi liniştit. Nu în zadar şi Rusia şi SUA împreună cu Uniunea Europeană, OSCE şi Ucraina sînt membri ai formatului „5+2”, care la moment formal nu a fost restabilit, deoarece întrevederile oficiale în formatul respectiv nu s-au reînnoit, dar cel puţin la un nivel informal au loc astfel de întrevederi. Noi tot mai activ tindem să cooperăm pentru a avansa acest proces.
- În ultimul timp Transnistria este stupefiată de informaţia, care a apărut în ziarul „Komersant” despre faptul că Rusia a încetat să ofere ajutor financiar regiunii.
- Întrebările în ceea ce priveşte cum este răspîndit acel ajutor financiar, care se acordă de Rusia există. Ieri am discutat acest lucru cu parlamentarii, cu preşedintele Sovietului Suprem al regiunii Anatol Kaminski, pe linia lor este condus ajutor umanitar, – de la Duma noastră de Stat prin Sovietul Suprem al Transnistriei, apoi pensionarilor. Această formă se realizează destul de recent, mai puţin de doi ani, şi ea va continua să se realizeze – în luna următoare, posibil pînă la sfîrşitul lunii august va fi restabilit fluxul. Dar oamenii la noi, comunitatea financiară vrea să înţeleagă mecanismul de distribuţie, pentru ca să nu existe abuz şi aşa mai departe. Desigur articolul a fost subit, eu l-am citit atent, atent a fost citit şi în Transnistria, bineînţeles. Dar este o problemă rezolvabilă, nu este ceva care are un caracter unei demonstraţii politice.
Chestiunea concretă de acordare de ajutor acestei regiuni, care nouă nu ne este indiferentă. Acolo sînt foarte mulţi cetăţeni ai Federaţiei Ruse, pensionari, pensionari-soldaţi şi avem relaţii tradiţionale de prietenie. La 2 septembrie în Transnistria se va sărbători 20 de ani de independenţă, cum spun ei, de dezvoltare, dar există acolo anumite probleme economice, ele iarăşi fiind legate de nereglementarea problemei transnistrene. În total dispoziţia acolo este bună, oamenii sînt mulţumiţi de interacţiunea cu Rusia în foarte multe ramuri, dar astfel de forme de cooperare desigur trebuie îmbunătăţite. Când am trecut la o economie de piaţă, atunci au apărut interese suplimentare. Necesitatea de a atrage afaceri, dar principalul lucru – monitorizarea clarităţii şi transparenţei a tuturor tipurilor de asistenţă, de ajutor.
- În viziunea voastră, ce putem aştepta de la apariţia tematicii Transnistria în dialogul ruso-german şi ieşirea acestui subiect la nivel european?
- Europa şi înainte participa la procesul respectiv. Eu cred că trebuie să aşteptăm activizarea rolului Germaniei în procesul negocierilor. Ne bucurăm acestui lucru. A fost numită Reprezentant Special Patricia Flor, care deja a fost şi în Moldova, şi în Transnistria. Mă aştept că ea va apărea în curând la Moscova şi în alte capitale, care sunt mediatori şi observatori în procesul de negociere privind soluţionarea conflictului transnistrean. Vom colabora. Cu cît participanţii sînt mobilizaţi mai constructiv, iar Gemania are un potenţial bun în negocierile politice, cu atît mai bine pentru reglementarea transnistreană. Vom colabora cu ei.
Sursa cugetul.ro