sâmbătă, 1 noiembrie 2014

Mihail Sebastian coagulează energiile Brăilei



Ministerul Culturii şi Primăria Brăila au promis că vor sprijini şi în anii următori Zilele Sebastian
Scriitorul, dramaturgul, publicistul, memorialistul şi omul de cultură Mihail Sebastian, născut la Brăila, a fost sărbătorit ieri de către reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti din România şi oameni de cultură brăileni.

Zilele Sebastian au debutat cu alocuţiuni rostite de diverse personalităţi şi cu un moment artistic oferit de două mari actriţe ale scenei româneşti, Maia Morgenstern şi Rodica Mandache.

Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România a explicat că a ales să organizeze Zilele Sebastian la Brăila, pentru că aici s-a născut, s-a format, a crescut şi a fost descoperit de marele Nae Ionescu, care i-a fost şi mentor. Primarul Aurel Simionescu a vorbit despre Brăila cosmopolită şi oportunitatea pe care o reprezintă acest lucru pentru Brăila. "Cred că trebuie să profităm de acest mozaic cultural iar în anul următor să lărgim spectrul colaborărilor, să aducem aproape de noi personalităţi pentru care Brăila a însemnat ceva în viaţa lor", a precizat primarul Aurel Simionescu. Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, a făcut un apel ca Sebastian să fie de acum prezent în circuitul cultural anual şi a promis că va face demersuri pentru ca suportul financiar acordat de Ministerul Culturii pentru acest eveniment să fie mai consistent. Directorul Teatrului "Maria Filotti", Lucian Sabados a subliniat în discursul său entuziasmul cu care a lucrat toată lumea la Zilele Sebastian şi a promis că în toamna anului viitor se va juca Mihail Sebastian la Brăila. Directorul Muzeului Brăilei, prof. univ. dr. Ionel Cândea a propus apoi ca în cadrul aceluiaşi eveniment să se acorde şi un premiu internaţional pentru dramaturgie, un premiu important care ne-ar aşeza alături de alte culturi europene care au asemenea valori culturale. "Muzeul Brăilei trebuie ajutat să facă faţă unor asemenea personalităţi importante. Nu este de joacă să spui că la Brăila îl ai pe Mihail Sebastian, şi pe Edmond Nicolau, şi pe Vasile Băncilă, Ana Aslan, născuţi în aceeaşi zi, 1 ianuarie 1886, sau Basil Munteanu care a predat la Sorbona Istoria literaturii franceze. Când ai un asemenea palmares într-un loc nu poţi să nu ai bun buget serios, o strategie bine pusă la punct dacă vrei să faci dreptate acestor personalităţi de prim rang", a pledat prof. univ. dr. Ionel Cândea. La finalul alocuţiunii sale a oferit Medalia Sebastian invitaţilor, medalie bătută de Muzeul Brăilei în urmă cu 7 ani. Despre soarta evreilor la Brăila şi importanţa lui Mihail Sebastian pentru Brăila a mai vorbit şi David Iancu Segal, preşedintele Comunităţii Evreilor din Brăila.

Deschiderea Zilelor Sebastian s-a încheiat cu un recital actoricesc de mare clasă susţinut de Maia Morgenstern şi Rodica Mandache. Evenimentul, finanţat de Ministerul Culturii, este organizat de Federatia Comunităţilor Evreieşti din România, Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, Muzeul Brăilei, Primăria Municipiului, American Jewish Joint Distribution Comitee şi Comunitatea Evreilor din Brăila.
Sursa:Obiectiv Vocea Brailei

Data:1 noiembrie 2014

VIDEO:STEAUA FĂRĂ NUME - MONA, L'ETOILE SANS NOM (1965, regia Henri Colpi)

"Steaua fără nume.

 Distributie Marina Vlady, Cristea Avram, Claude Rich.
  Regizat de Pitt Popescu, Jasmin Chasney, Henri Colpi.

  Sinoposis Steaua fără nume

În gara unui orăşel liniştit de pe Valea Prahovei este coborâtă forţat o tânără găsită fără bilet, Mona (Marina Vlady). Ea este adapostită pentru o noapte în locuinţa sa de către un tânăr profesor (Claude Rich), timp în care între cei doi se va naşte o relaţie afectivă. După plecarea ei, totul revine la normal, iar pe cer rămâne o constelaţie ce-i poartă numele. Coproducţie româno-franceză, ecranizare după piesa "Steaua fără nume" de Mihail Sebastian. Filmul pe care Henri Colpi l-a adaptat după piesa lui Mihail Sebastian este o operă dosebit de sensibilă, lipsită de orice artificiu şi străină de orice exagerare. Preocupat, înainte de orice, de a respecta tonul piesei, Colpi a preferat dialogul viu şi tactul, unei flecăreli distractive şi unor şiretlicuri de punere în scenă. Experienţa coproducţiei româno-franceze nu poate decât să îmbogăţească arta cinematografică. Henri Chapier - 1963 (Combat)
Sursa:Cinemagia

Niciun comentariu: