vineri, 20 februarie 2015

Cele mai frumoase cabane din România: locurile unde te simţi deasupra lumii

Cele mai frumoase cabane din Braşov. Locurile unde te simţi deasupra lumii
Cabana Postăvarul oferă o privelişte superbă turiştilor. FOTOAdevărul.
Adevarul [20/02/2015]
 
Braşovul nu duce lipsă de cabane montane autentice care şi-au păstrat farmecul de altădată. Cabana Postăvaru, Cabana Plaiu Foii sau Cabana Trei Brazi sunt trei dintre cele mai frumoase cabane din Braşov.
 
 Dacă ajungi în vârful masivului Postăvaru, parcă ai ajuns deasupra lumii, iar dacă te afli acolo e imposibil să nu faci un mic popas la Cabana Postăvaru. Este cea mai veche cabană din România şi cea mai frumoasă din Poiana Braşov.
Aceasta este situată la o altitudine de aproximativ 1604 metri şi a fost construită în anul 1883 de membrii Asociatiei Carpatine Ardelene SKV (Siebenbürgische Karpaten Verein), care o administrează şi în prezent. Aceştia au clădit-o prin forţe proprii, iar ulterior au extins-o, întrucât zona începuse să fie tot mai căutată de schiori şi nu exista un alt loc de campare în zonă. La acea vreme a fost singura clădire din Poiană, până ce zona s-a transformat într-o staţiune montană. La construcţia primului corp al cabanei, meşterii saşi şi unguri au muncit doi ani, din 2 aprilie 1881 până în 7 octombrie 1883. Până în 1935, a continuat construirea celorlalte corpuri, iar atunci Cabana Postăvaru a fost sfinţită şi a primit numele Julius Römer-Hütte, după numele primului preşedinte SKV Braşov, pe care-l poartă şi astăzi. Cazarea costă între 65 şi 100 d elei pe noapte, iar la cabană se ajunge cu gondola din Poiana Braşov (20 de lei), dar şi pe jos pe un traseu montan marcat.
Încet, dar sigur, Cabana Postăvaru a redevenit simbolul de altădată al Braşovului şi a rămas un loc de întâlnire al montaniarzilor şi al schiorilor. „Cei mai mulţi vin aici, pentru că se păstrează acest farmec de cabană. În special turiştii străini care ne trec pragul sunt cei mai impresionaţi de ce văd şi spun că s-au săturat de gresie şi de faianţă şi vor să vadă lemnul. Să aibă parte de ceva rustic", ne-a mai destăinuit Cornelia Truetsch, cabaniera care a pus şi bazele unui mic muzeu în cabană, unde a strâns de la poze vechi cu clădirea şi schiuri, până la costume tradiţionale săseşti care au 130 de ani vechime.
Subiect de roman
De pe belvederea din faţa cabanei ai o panoramă impresionantă şi vezi unele dintre cele mai înalte puncte ale Munţilor Carpaţi, precum şi întreaga Ţară a Bârsei. Tot de aici poţi avea parte şi de un fenomen atmosferic deosebit, numit „marea alpină": norii coboară, înconjurând piscul muntelui, iar cei ce privesc au impresia că sunt deasupra lumii. De o privelişte deosebită ai parte şi de pe geamul camerelor cabanei.
Chiar în anul inaugurarii cabanei, a trecut pe acolo scriitorul Mihail Sebastian care câţiva ani mai târziu a publicat romanul „Accidentul" a cărui acţiune se petrece în cea mai mare parte în zona cabanei. Împrejurimile, cabana, potecile, pârtiile şi atmosfera vremii sunt descrise cu multă exactitate şi farmec, iar numele SKV este menţionat în cuprinsul cărţii de zeci de ori.           
[cititi articolul complet în Adevarul]

Niciun comentariu: