sâmbătă, 30 mai 2015

Capodopere ale literaturii universale:Ciuma de Albert Camus


Ciuma (în franceză La Peste) este un roman scris de Albert Camus și publicat în 1947, care prezintă cazul unei epidemii de ciumă din orașul algerian Oran. El ridică o serie de întrebări legate de natura destinului și a condiției umane. Personajele din carte, de la medici și până la turiști și fugari, sunt folosite pentru a arăta efectele pe care le are ciuma asupra populației.

Romanul este considerat a fi inspirat din epidemia de holeră care a ucis un procent mare din populația Oranului în 1849 după ce orașul a fost colonizat de francezi, dar acțiunea romanului este plasată în anii 1940.[1] Oranul și împrejurimile sale au fost lovite de boală de mai multe ori înainte ca Albert Camus să publice acest roman. Potrivit unui raport de cercetare al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Oranul a fost devastat de ciumă în 1556 și 1678, dar cazurile înregistrate după colonizarea europeană, în 1921 (185 de cazuri), 1931 (76 de cazuri) și 1944 (95 de cazuri), au fost mult departe de amploarea epidemiei descrise în roman.

Ciuma este considerat un roman clasic existențialist în ciuda obiecțiilor lui Camus față de această etichetare.[2][3] Tonul narativ este similar cu cel al lui Kafka, în special în Procesul, în care sentințele individuale au mai multe semnificații. Camus a inclus un personaj care interpretează eronat Procesul ca roman polițist mister, o formă de omagiu oblică adusă cărții citate. Romanul a fost interpretat ca o abordare metaforică a Rezistenței franceze la ocupației nazistă din timpul celui de-al doilea război mondial.

Deși abordarea Camus din carte este severă, naratorul subliniază ideile că nu avem în cele din urmă niciun control asupra vieții, iar iraționalitatea ei este inevitabilă.[necesită citare] În plus, el ilustrează reacția umană în fața "absurdului"; Ciuma prezintă modul în care lumea se raportează la noțiunea filosofică a absurdismului, o teorie la definirea căreia a contribuit însuși Camus

Romanul Ciuma este împărțit în cinci părți.

Prima parte

În orașul Oran, mii de șobolani, inițial neobservați de populație, încep să moară în stradă. Curând începe o isterie care determină ziarele locale să prezinte acest incident straniu. Autoritățile răspund presiunii publice prin strângerea și incinerarea șobolanilor, fără să știe că operațiunea de colectare era catalizatorul pentru răspândirea ciumei bubonice.

Personajul principal, dr. Bernard Rieux, trăiește confortabil într-o clădire de apartamente când portarul imobilului, dl. Michel, moare de febră. Dr. Rieux îl consultă pe colegul său, Castel, cu privire la boală și ajunge la concluzia că are loc o epidemie de ciumă în oraș. Cei doi îi anunță pe confrații medici, precum și autoritățile orășenești cu privire la teoria lor, dar aceasta este respinsă ca neconfirmată. Cu toate acestea, pe măsură ce tot mai multe decese survin într-un timp rapid, devine evident că are loc o epidemie.

Autoritățile, inclusiv prefectul, acceptă cu greutate că situația este gravă și iau măsuri destul de slabe. Anunțuri oficiale privind adoptarea unor măsuri de control sunt postate, dar limbajul folosit este optimist și minimalizează gravitatea situației. Un "cartier special" este deschis în spital, dar cele 80 de paturi sunt ocupate în trei zile. Deoarece numărul morților începe să crească, sunt luate măsuri disperate. Casele celor bolnavi intră în carantină; bolnavii sunt duși cu forța la spital, iar înmormântările sunt strict supravegheate. O cantitate de ser împotriva ciumei ajunge în oraș în cele din urmă, dar este suficientă doar pentru tratarea cazurilor existente, iar rezervele de urgență ale țării sunt epuizate. Când numărul zilnic de decese ajunge la 30, orașul este închis și este declarat oficial focar de ciumă.

Partea a doua[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în carantină. Porțile orașului sunt închise, transportul feroviar este interzis, iar toate serviciile poștale sunt suspendate. Utilizarea liniilor telefonice este limitată doar la apelurile "urgente", telegramele scurte fiind singurul mijloc de comunicare cu prietenii sau cu familia din afara orașului. Izolarea afectează activitatea de zi cu zi și îi deprimă pe locuitorii orașului, care încep să se simtă abandonați, iar ciuma afectează și persoane din înalta societate...citeste mai departe

 
Placă cu un citat din "Ciuma" la New York
 
Sursa:Wikipedia





Niciun comentariu: