duminică, 31 mai 2015

Discursul lui Albert Camus dupa decernarea premiului Nobel





Scrierile sale constituie o parte majoră a literaturii universale. Rîndurile de mai jos, fragmente din discursul de la Stockholm din 1957, rostit cu ocazia primirii Premiului Nobel de Literatură (motivaţia juriului: „pentru importanta lui creaţie literară care, cu o lucidă stăruinţă, aruncă o lumină asupra problemelor conştiinţei umane din vremea noastră“), dovedesc importanţa şi actualitatea gîndirii camusiene: 
 
„Arta nu este în ochii mei o bucurie solitară. Ea este un mijloc de a emoţiona un mare număr de oameni, oferindu-le o imagine privilegiată a bucuriilor şi suferinţelor comune.
 
Totodată rolul scriitorului nu poate fi separat de obligaţiile dificile. Prin definiţie, el nu se poate pune astăzi în slujba celor care fac istoria: el slujeşte pe cei care îi suportă consecinţele. Sau, dacă nu, rămâne singur şi fără arta sa. 
 
Fiecare generaţie, fără îndoială, se simte chemată să schimbe lumea. A mea ştie, totuşi, că nu o va schimba. Dar misiunea ei este, poate, mai mare. Aceasta constă în a împiedica disoluţia umanităţii.. Moştenind o istorie coruptă în care se amestecă revoluţiile eşuate, tehnologiile devenite iraţionale, dumnezeii morţi şi ideologiile epuizate, în care puteri mediocre pot astăzi sa distrugă totul, dar nu mai ştiu să convingă, în care inteligenţa s-a înjosit până la a deveni slujitoarea resentimentelor si opresiunii, această generaţie a trebuit să restaureze, în ea însăşi şi în jurul său, pronind de la propriile negări, puţin din ceea ce reprezintă demnitatea de a trăi şi de a muri.“ (traducerea:http://www.citate-celebre-cogito.ro/discursul-lui-albert-camus-dupa-decernarea-premiului-nobel/)
 
Sursa:Observator Cultural

Cititi integral traducerea discursului lui Albert Camus
 
 

Niciun comentariu: