sâmbătă, 7 noiembrie 2026
6 noiembrie 2026 Adio, prietene!
Un bun prieten, D.U. Născut în 22 iunie 1958 , înmormântat în 6 noiembrie 2026
vineri, 6 noiembrie 2026
joi, 5 noiembrie 2026
miercuri, 4 noiembrie 2026
Traian Băsescu împlinește 75 de ani. Cariera și momentele memorabile din viața fostului președinte al României VIDEO
Traian Băsescu, unul dintre cei mai influenți și controversați oameni politici ai României postdecembriste, împlinește miercuri, 4 noiembrie, vârsta de 75 de ani...
Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Traian Băsescu împlinește 75 de ani. Cariera și momentele memorabile din viața fostului președinte al României VIDEO
Data: 4 noiembrie 2026
4 noiembrie 2025 Acum 1 an pe blog
marți, 4 noiembrie 2025
4 octombrie 2025 Acum 1 lună pe blog
sâmbătă, 4 octombrie 2025
31 iulie 2025 De pe blog
, 31 iulie 2025
La mulți ani, Horațiu Mălăele! Povestea unui geniu care s-a născut ”cu toate componentele unui eșec”
Pe 1 august — sau, mai corect spus, pe 31 iulie, dacă îl întrebi chiar pe el — Horațiu Mălăele împlinește 73 de ani. Actor, regizor, caricaturist, scriitor și, mai presus de toate, spirit liber și inconfundabil, Mălăele este un nume care a cucerit scena artistică românească nu prin conformism, ci prin genialitate....citește mai departe
Sursa: MONEY
Data: 31 iulie 2025
4 noiembrie 2025 Acum 1 an pe blog
marți, 4 noiembrie 2025
4 octombrie 2025 Acum 1 lună pe blog
sâmbătă, 4 octombrie 2025
31 iulie 2025 De pe blog
, 31 iulie 2025
La mulți ani, Horatiu Malaele!
miercuri, 31 iulie 2024
31 iulie 2023 Acum 1 an pe blog
luni, 31 iulie 2023
28 martie 2015 De pe blog : Brasovul vazut din telecabina de pe Tâmpa
sâmbătă, 28 martie 2015
Funny pe net ! Un mare actor roman: Horatiu Malaele
Horațiu-Valentin Mălăele este un actor, regizor, caricaturist și scriitor român.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1975, clasa profesor Octavian Cotescu.
Roluri în piese de teatru
Studioul Casandra
Fadinard, Pălăria florentină de Eugene Labiche, regia Ovidiu Schumacher, 1974
Un hoț, Opera de trei parale de Bertolt Brecht, regia Octavian Cotescu, 1974
Bota, Procese de Alexandru Voitin, regia Octavian Cotescu, 1974
Tartaglia, Regele Cerb de Carlo Cozzi, regia Bogdan Berciu, 1975...
Citeste mai departe pe Wikipedia
VIDEO:
Septembrie - 1978,(film)- regia: Timotei Ursu, distributie: Anda Onesa, Geo Costiniu, Stefan Banica, Stefan Mihailescu-Braila, Jean Constantin, Horatiu Malaele
Septembrie - 1978,(film)- regia: Timotei Ursu, distributie: Anda Onesa, Geo Costiniu, Stefan Banica, Stefan Mihailescu-Braila, Jean Constantin, Horatiu Malaele
4 noiembrie 2025 Acum 1 an pe blog
arți, 4 noiembrie 2025
4 octombrie 2025 Acum 1 lună pe blog
sâmbătă, 4 octombrie 2025
O comoară veche de 300 de ani, scoasă la lumină în Florida: monede de aur și argint în valoare de un milion de dolari
...Legenda naufragiului din 1715
Naufragiul datează din 31 iulie 1715, când un uragan puternic a scufundat 11 nave spaniole încărcate cu aur, argint și bijuterii în valoare estimată la 400 de milioane de dolari...
Citeşte întreaga ştire: O comoară veche de 300 de ani, scoasă la lumină în Florida: monede de aur și argint în valoare de un milion de dolariSursa: Libertatea
Data: 4 octombrie 2025
marți, 3 noiembrie 2026
luni, 2 noiembrie 2026
duminică, 1 noiembrie 2026
10 iunie 2014 De pe blog
marți, 10 iunie 2014
Cum se fac bani din jucarii periculoase
Copiii români au jucării din China de zeci de milioane de euro. Invazia de produse contrafăcute sau de proastă calitate nu le face bine nici lor, nici statului. 90% dintre jucăriile din magazine vin din Asia, multe sunt periculoase, iar vînzătorii fac evaziune fiscală.
Românii au dat anul trecut peste 170 de milioane de euro pe jucării, jocuri şi console. Două treimi din piaţă înseamnă jucării clasice, din pluş sau plastic. Potrivit estimarilor, doar jumătate se vând legal.
„Un produs conform înseamnă că este vândut într-un spaţiu autorizat, într-un magazin autorizat, poartă o etichetă în limba română, are marcajele de securitate, mai ales marcajul CE şi, nu în ultimul rând, se eliberează bonul fiscal”, spune Sorin Mierlea, preşedinte Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.Părinţii cheltuie tot mai mulţi bani pentru a face bucurii copiilor, dar trebuie să fie atenţi ce jucării cumpără.
„Caut jucării care sunt testate înainte, mă uit mai ales să fie eco-friendly, să fie vopsele bune pentru copii”, spune un părinte.
În ţară există şi un laborator în care se testează jucăriile. Puţine ajung să fie însă verificate, iar controalele inspectorilor de la Protecţia Consumatorilor nu reuşesc să îi sperie pe vânzătorii necinstiţi.
„Există o diferenţă între piaţa din Vest şi cea din Est. O să găsim aceeaşi jucărie la calitate diferită, din păcate, şi la preţuri diferite”, spune Mihaela Nistor, managerul unui magazin online de jucării.
Sufocată de importuri, producţia locală de jucării îşi face loc cu greu pe rafturile magazinelor. Fabrica de păpuşi de la Arad, deschisă acum 65 de ani, a intrat în faliment anul trecut. Doar firmele mici, care produc pentru export păpuşi unicat sau din porţelan reuşesc să supravieţuiască.
Sursa:Digi24.ro
Data:9 iunie 2014
3.06.2026 De pe blog
miercuri, 3 iunie 2026
3 ianuarie 2026 Acum 5 luni pe blog
sâmbătă, 3 ianuarie 2026
18 mai 2025 De pe blog
duminică, 18 mai 2025
18 mai 2017 Acum 8 ani pe blog
18 mai 2017
Morometii=Sebarea scolara (cap XVI-XVII part 2)
Serbarea scolara
Copiii veneau în număr mare la
serbarea scolara, chiar dacă puţini primeau premii. Sosi şi Niculae, având pe cap pălăria şi la brâu cureaua lui taică-său. O fată văzu şi îl arătă cu degetul, dar celelalte îşi văzură de ale lor. Jucau şotronul şi era rândul chiar al Irinei Boţoghină, care îi plăcea lui. Niculae o urmări un timp cum sare, dar fiindcă nu îl băgă în seamă le strică jocul.
În faţa şcolii se ridica scena pentru serbarea scolara, iar mai departe băieţii jucau unii oina, alţii fotbal. Sosiră domnul învăţător Teodorescu cu doamna şi toţi copiii îi salutară cu drag.
În cancelarie, însă, învăţătorul fu întâmpinat cu strigăte de director, domnul Toderici. Era foarte furios, pentru că învăţătorul voia să-i lase fiul repetent. În faţa tuturor colegilor, directorul izbucni în cuvinte urâte şi ameninţări.
Soţia învăţătorului se înfurie şi ea şi, după ce îşi spuse revolta, apucă în mână călimara cea mare de pe masă şi o aruncă spre director. Nimeri însă portretul regelui Carol al II-lea şi îi sparse geamul, murdărindu-l cu cerneală. Teodorescu îşi scoase soţia din cancelarie. Cei rămaşi încercară să liniştească lucrurile, până sosi preotul şi spuse că serbarea scolara poate să înceapă, fiindcă se strânsese lumea.
După ce Niculae plecă , Moromete ieşi la drum. Vorbi cu unul, cu altul, până sosi Cocoşilă. Acesta îi spuse să meargă şi ei la serbarea şcolară şi porniră încet spre centrul comunei. Pe drum, vorbiră despre politică, despre legionarii care voiau să ia puterea. Poposiră puţin şi la cârciumă, apoi ajunseră la şcoală.
În faţa scenei fuseseră puse băncile din clase. În primele rânduri stăteau fruntaşii comunei: notarul, perceptorul, agentul fiscal, agronomul şi alţii, care cu soţia, care fără. În spatele lor băncile erau pline cu oameni. Cei care nu avuseseră loc stăteau în spatele acestora direct pe pământ.
Serbarea scolara începu cu o cuvântare a directorului, presărată cu drăcuieli, din care se înţeleseră clar două lucruri. Că e rău de aceia care nu au carte şi că nici jumătate din elevii înscrişi nu frecventaseră cursurile în acel an şcolar. Spuse situaţia pe clase, se uită în catalogul clasei a patra şi, văzând că fiul său fusese totuşi trecut de invăţătorul Teodorescu, îl lăudă pe acesta că adusese elevii la şcoală. Când termină, directorul coborî de pe scenă şi îl trase pe învăţător într-o clasă goală, unde îi ceru iertare.
* * *
Premiul întâi
Serbarea şcolară continuă. Începând cu clasa I, învăţătorii începură să strige copiii cu premiul întâi, doi şi trei. Când veni rândul clasei a patra, învăţătorul Teodorescu se urcă pe scenă şi le vorbi tuturor. Le spuse că sunt oameni care nu îşi trimit copiii la şcoală fiindcă nu au nici ei carte şi nu cunosc importanţa învăţăturii. Alţii nu au cu ce să-i îmbrace şi să le cumpere cărţi. Toţi trebuie să facă orice şi să-i trimită la şcoală, nu trebuie toţi elevii să ia premiul întâi, dar să ştie ceva carte. Cei care nu au pământ să-i trimită la şcoala de meserii, la Miroşi, ori la şcoala de ucenici de la Atelierele Griviţa din Bucureşti. Acolo vor sta gratuit la cămin, vor primi gratis mâncare şi haine, dimineaţa vor învăţa carte, iar după masă vor învăţa meserie. După patru ani vor fi angajaţi la uzină. Aşa că oamenii să-şi trimită copiii să facă măcar patru clase.
Oamenii l-au ascultat pe învăţător cu multă atenţie. El începu apoi să anunţe premiile. La fete, premiul întâi a fost luat de Irina Boţoghină. Fata recită o poezie, dar lumea nu prea o asculta, discuta cele spuse de învăţător înainte
Nici Moromete nu era atent, aşa că rămase uimit când îşi văzu băiatul pe scenă şi îl auzi pe învăţător că anunţă premiul întâi la băieţi, Niculae Moromete. Băiatul primi coroniţa şi câteva cărţi, apoi încercă şi el să spună o poezie. După ce recită câteva versuri începu să tremure şi se prinse de catedra de pe scenă.
Moromete înţelese şi se duse fuga la el. Îl luă de mână şi îl scoase din curtea şcolii, în timp ce Niculae îi spuse, clănţănind, că avea un acces de friguri, două zile îl lăsa şi a treia zi avea accesul. Moromete, care nu băgase în seamă faptul că Niculae suferea de friguri, îl duse spre casă. Pe la jumătatea drumului, băiatul se lăsă pe vine, clănţănind neîntrerupt, şi scăpând coroniţa şi cărţile de la premiul întâi pe jos.
Tatăl adună lucrurile copilului, ştergând fiecare carte de haine. Niculae încercă să se ridice, dar se agăţă de taică-său spunându-i că ameţeşte şi îi e tare frig. Moromete îl luă în braţe şi îl duse acasă. Ilinca întrebă ce s-a întâmplat, dar Moromete nu îi spuse că are un acces de friguri, ci că a luat premiul întâi.
Băiatul începu să aiureze. Ilinca aşternu o cergă pe prispă, îl ajută pe Niculae să se aşeze şi îl înveli. Moromete îi dădu fetei cărţile şi coroniţa, iar ea mai întrebă încă o dată dacă e adevărat, nevenindu-i să creadă că frate-său mai mic a luat premiul întâi.
Sursa:Lecturi cenzurate
Copiii veneau în număr mare la
serbarea scolara, chiar dacă puţini primeau premii. Sosi şi Niculae, având pe cap pălăria şi la brâu cureaua lui taică-său. O fată văzu şi îl arătă cu degetul, dar celelalte îşi văzură de ale lor. Jucau şotronul şi era rândul chiar al Irinei Boţoghină, care îi plăcea lui. Niculae o urmări un timp cum sare, dar fiindcă nu îl băgă în seamă le strică jocul.
În faţa şcolii se ridica scena pentru serbarea scolara, iar mai departe băieţii jucau unii oina, alţii fotbal. Sosiră domnul învăţător Teodorescu cu doamna şi toţi copiii îi salutară cu drag.
În cancelarie, însă, învăţătorul fu întâmpinat cu strigăte de director, domnul Toderici. Era foarte furios, pentru că învăţătorul voia să-i lase fiul repetent. În faţa tuturor colegilor, directorul izbucni în cuvinte urâte şi ameninţări.
Soţia învăţătorului se înfurie şi ea şi, după ce îşi spuse revolta, apucă în mână călimara cea mare de pe masă şi o aruncă spre director. Nimeri însă portretul regelui Carol al II-lea şi îi sparse geamul, murdărindu-l cu cerneală. Teodorescu îşi scoase soţia din cancelarie. Cei rămaşi încercară să liniştească lucrurile, până sosi preotul şi spuse că serbarea scolara poate să înceapă, fiindcă se strânsese lumea.
După ce Niculae plecă , Moromete ieşi la drum. Vorbi cu unul, cu altul, până sosi Cocoşilă. Acesta îi spuse să meargă şi ei la serbarea şcolară şi porniră încet spre centrul comunei. Pe drum, vorbiră despre politică, despre legionarii care voiau să ia puterea. Poposiră puţin şi la cârciumă, apoi ajunseră la şcoală.
În faţa scenei fuseseră puse băncile din clase. În primele rânduri stăteau fruntaşii comunei: notarul, perceptorul, agentul fiscal, agronomul şi alţii, care cu soţia, care fără. În spatele lor băncile erau pline cu oameni. Cei care nu avuseseră loc stăteau în spatele acestora direct pe pământ.
Serbarea scolara începu cu o cuvântare a directorului, presărată cu drăcuieli, din care se înţeleseră clar două lucruri. Că e rău de aceia care nu au carte şi că nici jumătate din elevii înscrişi nu frecventaseră cursurile în acel an şcolar. Spuse situaţia pe clase, se uită în catalogul clasei a patra şi, văzând că fiul său fusese totuşi trecut de invăţătorul Teodorescu, îl lăudă pe acesta că adusese elevii la şcoală. Când termină, directorul coborî de pe scenă şi îl trase pe învăţător într-o clasă goală, unde îi ceru iertare.
* * *
Premiul întâi
Serbarea şcolară continuă. Începând cu clasa I, învăţătorii începură să strige copiii cu premiul întâi, doi şi trei. Când veni rândul clasei a patra, învăţătorul Teodorescu se urcă pe scenă şi le vorbi tuturor. Le spuse că sunt oameni care nu îşi trimit copiii la şcoală fiindcă nu au nici ei carte şi nu cunosc importanţa învăţăturii. Alţii nu au cu ce să-i îmbrace şi să le cumpere cărţi. Toţi trebuie să facă orice şi să-i trimită la şcoală, nu trebuie toţi elevii să ia premiul întâi, dar să ştie ceva carte. Cei care nu au pământ să-i trimită la şcoala de meserii, la Miroşi, ori la şcoala de ucenici de la Atelierele Griviţa din Bucureşti. Acolo vor sta gratuit la cămin, vor primi gratis mâncare şi haine, dimineaţa vor învăţa carte, iar după masă vor învăţa meserie. După patru ani vor fi angajaţi la uzină. Aşa că oamenii să-şi trimită copiii să facă măcar patru clase.
Oamenii l-au ascultat pe învăţător cu multă atenţie. El începu apoi să anunţe premiile. La fete, premiul întâi a fost luat de Irina Boţoghină. Fata recită o poezie, dar lumea nu prea o asculta, discuta cele spuse de învăţător înainte
Nici Moromete nu era atent, aşa că rămase uimit când îşi văzu băiatul pe scenă şi îl auzi pe învăţător că anunţă premiul întâi la băieţi, Niculae Moromete. Băiatul primi coroniţa şi câteva cărţi, apoi încercă şi el să spună o poezie. După ce recită câteva versuri începu să tremure şi se prinse de catedra de pe scenă.
Moromete înţelese şi se duse fuga la el. Îl luă de mână şi îl scoase din curtea şcolii, în timp ce Niculae îi spuse, clănţănind, că avea un acces de friguri, două zile îl lăsa şi a treia zi avea accesul. Moromete, care nu băgase în seamă faptul că Niculae suferea de friguri, îl duse spre casă. Pe la jumătatea drumului, băiatul se lăsă pe vine, clănţănind neîntrerupt, şi scăpând coroniţa şi cărţile de la premiul întâi pe jos.
Tatăl adună lucrurile copilului, ştergând fiecare carte de haine. Niculae încercă să se ridice, dar se agăţă de taică-său spunându-i că ameţeşte şi îi e tare frig. Moromete îl luă în braţe şi îl duse acasă. Ilinca întrebă ce s-a întâmplat, dar Moromete nu îi spuse că are un acces de friguri, ci că a luat premiul întâi.
Băiatul începu să aiureze. Ilinca aşternu o cergă pe prispă, îl ajută pe Niculae să se aşeze şi îl înveli. Moromete îi dădu fetei cărţile şi coroniţa, iar ea mai întrebă încă o dată dacă e adevărat, nevenindu-i să creadă că frate-său mai mic a luat premiul întâi.
Sursa:Lecturi cenzurate
Abonați-vă la:
Postări (Atom)