Cea de-a şasea ediţie a Divan Film Festival s-a încheiat sâmbătă, la Portul Cultural Cetate, după o săptămână în care publicul a fost martorul unor tragedii, ilustrate în variante de scurtmetraj şi lungmetraj de numeroşi regizori greci, şi a degustat din preparate culinare tipic balcanice.
Actorii Dan Nuţu şi George Mihăiţă şi mai mulţi cineaşti români şi străini, printre care regizorii Andreea Vălean, Oana Giurgiu, Antonia Milcheva şi Athanasios Bourliaskos, dar şi actorul grec Andreas Konstantinou s-au numărat printre cei prezenţi în perioada 23 - 29 august, la Divanul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară.
Festivalul, aflat la a şasea ediţie, a debutat la Portul Cultural Cetate, din judeţul Dolj, cu drama "Turneul/ Turneja", de Goran Markovic, iar invitatul serii a fost primarul municipiului Craiova,
Lia-Olguţa Vasilescu. Filmul - o coproducţie Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia şi Slovenia din 2008 - spune povestea unei trupe de teatru din Belgrad, formată din actori trecuţi de prima tinereţe, care încearcă să regăsească succesul, dar mai ales să facă bani, întreprinzând un turneu prin Kraina, la începutul anilor '90. Drumul acestora este presărat cu momente comice, dar şi cu bombardamente, iar comicul de limbaj se împleteşte perfect cu tragismul evenimentelor vremii.
A doua zi a evenimentului a stat sub semnul scurtmetrajelor balcanice selectate de-a lungul timpului la Festivalul de Film de la Cannes şi a proiecţiei documentarului "Aliyah DaDa" (2015), de Oana Giurgiu. Documentarul spune povestea unei comunităţi din Moineşti care pleca în urmă cu 133 de ani spre Ţara Sfântă, pentru a înfiinţa una dintre primele colonii evreieşti din Palestina. Povestea este un tribut adus iniţiatorilor curentului, Tristan Tzara şi Marcel Janco, doi evrei cu rădăcini în România.
De asemenea, în seara celei de-a doua zile a evenimentului, a fost proiectat controversatul lungmetraj turcesc "Drumul/ Yol", regizat din închisoare de Yilmaz Guney, care ilustrează Turcia anilor '80, cu tradiţii de neclintit şi probleme interetnice. Filmul a fost distins cu trei premii la Festivalul de Film de la Cannes, în 1982, fiind prima producţie turcească care a câştigat Palme d'Or.
În zilele de marţi şi miercuri, Marian Ţuţui, directorul artistic al festivalului, şi critici de film români şi străini invitaţi la Portul Cultural Cetate au susţinut un simpozion pornind de la tema ediţiei de anul acesta, "Drumuri şi Răspântii".
În deschiderea discuţiilor a fost lansată şi cartea, ediţie bilingvă, română - engleză, "Eroi şi Antieroi în Balcani", care cuprinde opt lucrări ce explorează diferite aspecte ale temei abordate la ediţia din 2014 a Divanului, pornind de la haiduci şi mergând până la comparaţii între cinematografiile unor ţări europene, ajungând la tipologia eroului feminin de film.
Cele două părţi ale simpozionului au fost moderate de Lydia Papadimitriou, de la Universitatea John Moores din Liverpool.
Seara zilei de marţi a fost marcată de un concert de aproximativ o oră al trupei Impex, care abordează sonorităţi balcanice, şi de proiecţia filmelor "Toto şi surorile lui" (2015), de Alexander Nanau, "Nu există-n lumea asta" (2015), scurtmetrajul de debut al regizoarei de teatru Andreea Vălean, şi a lungmetrajului "Mica Anglie" (2013, Grecia), de Pantelis Voulgaris.
Actorul Andreas Konstantinou, prezent la proiecţia filmului, a făcut o prezentare neaşteptată peliculei greceşti. "Nu este genul meu de film, dar e unul bun", a spus acesta în faţa publicului care a apreciat producţia în care se face remarcat jocul actriţelor Pinelopi Tsilika şi Sofia Kokkali. Filmul spune drama cu accente tragice a două surori, Orsa şi Moscha, care trăiesc pe insula Andros şi care ajung să iubească acelaşi bărbat într-o Grecie a anilor '30, în care căsătoriile erau încă aranjate de părinţi.
A patra zi a festivalului de la Dunăre a debutat cu o oră de proiecţii de scurtmetraje science fiction balcanice din Grecia, Slovenia şi Bulgaria, urmată de o selecţie de pelicule scurte realizată de Tara Karajic pentru ediţia de anul trecut a festivalului Altcine (Grecia).
Invitaţii speciali ai serii de miercuri au fost actorii Dan Nuţu şi George Mihăiţă, care au revăzut cu emoţie filmul din 1975 al lui Andrei Blaier, "Ilustrate cu flori de câmp".
În vârstă de 71 de ani, Dan Nuţu, a declarat pentru MEDIAFAX că acest film este "încă foarte actual". "L-am revăzut acum vreo patru ani, mi l-a trimis cineva, şi mi s-a părut că nu e prăfuit. Sunt multe filme care sunt prăfuite. Mă rog, se aşază praful peste toate, dar acesta este onest şi, culmea, a fost făcut cu 35 de ani înainte de «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile», ceea ce e o chestie. Este un film Blaier autentic", a spus acesta.
Înainte de proiecţie, actorul George Mihăiţă a ţinut să-şi exprime entuziasmul de a-l revedea pe colegul şi prietenul său Dan Nuţu şi a mărturisit că nu a mai văzut acest film de mulţi ani. Drama românească le are în rolurile principale pe Draga Olteanu Matei, Carmen Galin,
Elena Albu şi Eliza Petrăchescu.
A cincea zi a festivalului a debutat cu două serii de scurtmetraje, în urma cărora regizori bulgari şi români ale căror filme s-au numărat printre cele proiectate au răspuns întrebărilor publicului. Două scurtmetraje ale regizoarei bulgare Antonia Milcheva, "Linda" (2012) şi "Ginka" (2014), au fost prezentate alături de alte producţii din Grecia şi Kosovo, premiate la festivalul Altcine, din Grecia.
Printre regizorii care au mai fost prezenţi la proiecţiile propriilor filme s-au aflat şi Laura Muşat, alături de scurtmetrajul său de debut "10 ore" (2015), Andrei Răuţu, cu "Ela, Panda şi Madam" (2013), iar Radu Mihai, al cărui peliculă "Sthorzina" (2014), coproducţie România - Serbia, a impresionat prin cei doi protagonişti adolescenţi, a transmis un mesaj de mulţumire pentru selectarea producţiei sale în cadrul festivalului.
Acestora li s-a adăugat documentarul "Pădurea" (2014), de Sinişa Dragin, o coproducţie România - Serbia, distinsă, printre altele, cu premiul juriului pentru cel mai inovativ film de lungmetraj, la festivalul internaţional de la Nyon, Elveţia.
Filmul porneşte de la un fapt real: în 1947, preşedintele Iugoslaviei, Iosip Broz Tito, a vizitat pentru prima dată România, iar regimul comunist i-a făcut cadou tabloul "Padurea desfrunzită", al pictorului Ion Andreescu. În anii '60, criticul de artă Radu Bogdan a decis să elaboreze o monografie dedicată lui Andreescu, dorind să includă şi o reproducere a tabloului făcut cadou lui Tito. Din acel moment, a început goana după fotografierea tabloului.
Seara s-a încheiat cu două concerte ale grupurilor Trei Parale şi Mambo Siria şi cu proiecţia filmului grecesc "Miresele" (2004), de Pantelis Voulgaris. Distins cu cinci premii la festivalul de la Salonic, pelicula produsă de Martin Scorsese spune povestea femeilor care, în urma războiului greco-turc din anii 1919 - 1922, pornesc într-o călătorie spre America, urmând să se căsătorească în urma unor angajamente făcute prin corespondenţă.
Pentru încheierea Divanului Degustătorilor de Film şi Artă Culinară, în zilele de vineri şi sâmbătă au fost reluate câteva dintre scurtmetrajele şi lungmetrajele prezentate pe parcursul festivalului, inclusiv comedia "Copiii preotului" (2013), de Vinko Bresan, care s-a numărat printre peliculele proiectate la Craiova.
Cât priveşte partea de gastronomie a evenimentului, amfitrionul Mircea Dinescu s-a ocupat personal de meniu şi de pregătirea acestuia, cu excepţia zilelor în care au gătit invitaţii săi speciali. Chef Cezar Munteanu a propus un prânz cu influenţe franţuzeşti, în a treia zi a festivalului, iar, pentru a cincea zi, două dintre bucătăresele Imamului de la Vidin au oferit un meniu tipic balcanic pentru dejun. Fostele profesoare, care gătesc acum pentru şeful bisericii turceşti din localitatea bulgară, au pregătit supă de linte, musaca şi cataif.
"Au mai venit şi acum doi ani, sunt extraordinare", a declarat Mircea Dinescu despre măiestria bucătăreselor. "Pentru că tot acest festival stă sub semnul seninătăţii, nefiind un concurs de filme şi meniurile sunt la fel. Nu ne încrâncenăm când gătim, ne jucăm puţin. Gătim în funcţie şi de filmul care rulează seara", a mai spus acesta. Astfel, din meniu au mai făcut parte preparate din peşte, mititei din carne de viţel şi capră, stufat din carne de miel, dar şi deserturi precum cremă de zahăr ars, tarte cu fructe şi baclava.
Divanul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară este parte a proiectului Craiova - Capitală Europeană a Culturii. "Am semnat un protocol, pentru că Fundaţia de Poezie face mai multe evenimente culturale aici, şi ne-am asociat. În fiecare an vom gândi tot felul de poveşti culturale", a mai declarat Mircea Dinescu.
Portul Cultural Cetate a început să funcţioneze în anul 2000, găzduind mai multe tabere de creaţie pentru sculptori şi ceramişti. Acum, pe malul Dunării din judeţul Dolj, au loc evenimentele Primăvara SoNoRo, tabere de sculptură şi pentru traducători şi festivalul Divanul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară.
Divanul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară este un eveniment anual, organizat de Fundaţia pentru Poezie "Mircea Dinescu", în colaborare cu Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia "Craiova Capitală Europeană 2021", cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, Centrului Naţional al Cinematografiei, Uniunii Cineaştilor din România şi Institutului Cultural Român.
