Chicago sub teroare. Carte prefatata de Silviu Brucan (5)

Masacrul de Ziua Sfantului Valentin

"Pistoalele lor ramasesera in tocurile de la subsuoara"

Acest episod a fost descris atat de des si in moduri atat de diferite,incat aproape ca si a pierdut dimensiunile,acoperit cum a fost de straturi suprapuse de vopsea groasa.In revistele si jurnalele din lumea inreaga episodul a fost dramatizat si supradimensionat...
Cele trei puncte semnificative ale intamplarii reale sunt urmatoarele...1) Macelul a fost infaptuit in opt minute si a fost deci, in genul lui una din cele mai eficiente si minutioase planuite operatiuni. 2)conform unei practici devenite clasice,nimeni nu a fost arestat pentru faptuirea lui 3)acest episod a marcat apogeul carierei lui Capone,a fost o lovitura care a distrus,mai mult pe plan moral decat pe plan fizic,ultimul bloc opozitionist fata de autoritatea sa.

14 februarie 1929, zi de iarna obisnuita la Chicago...pana si circulatia era mai putin intensa ca de obicei pe artera aceea mereu aglomerata.Probabil ca din acest motiv sosirea unui automobil apartinand vizibil politiei fu remarcata de mai multe persoane.Automobilul era un Packard negru...parea exact una din masinile de care, se servea brigazile de detectivi...Din vehicul coborara cinci oameni,trei in uniforme de agenti de politie,doi cu paltoane si palarii civile,si intrara in cladire pe usa din fata.La scurt timp dupa aceea,se auzira o rapaitura sustinuta,urmata de doua explozii infundate.Plecarea celor cinci oameni a fost vazuta de martori astfel:" de data aceasta cei doi insi in civil iesisera primii,cu mainile ridicate,urmati de cei trei "politisti" care-si indreptau revolverele spre ei.Urcara cu toti in masina si se indepartara.Martorii au presupus ca politia facuse o descindere.Curiozitatea ii impinsesera sa intre in garaj.

"Daca garajul nu era chiar plin de morti,in orice caz in interiorul lui se aflau sase cadavre si un muribund.Zaceau printre anvelope si prelate,langa un perete pe care erau atarnate pile fierastraie si fire electrice.Cinci dintre cadavre earau ale bandei lui Moran.Inelele si acele lor de cravata cu diamante au ramas neatinse, ca si teancurile de bancnote pe care le aveau in buzunar...pistoalele lor ramasesera in tocurile de la subsuoara.
Trei cadavre,unul cu palaria pe cap,zaceau insirate frumos pe dusumeaua rece de ciment,ca pe un pat cald,al patrule statea de-a curmezisul,la picioarele lor,al cincelea era ghemuit pe un scaun:al saselea,la cativa metri departare,parea smuls in chip violent ca de un vartej, de la o indeletnicire oarecare,cu fundul pantalonilor ferfenita, in mod obscen de un glonte.

In mod surprinzator,in camera executiei mai palpita un strop de viata.Politia il gasi pe Frank Gausenberg inca respirand,in lacul de sange pe care cele patrusprezece gloante primite il facusera sa se scurga.
Gausenberg mai vorbi doar de doua ori,inainte de a muri,cand sergentul,un vechi politist care il cunostea bine,ii adresa ultima intrebare care se pune unui muribund.
-Vrei un preot,Frank?
-Nu-raspunse gangsterul. Si apoi adauga:-Se face intuneric,sergente-adio.

Departamentul politiei publica reconstituirea oficiala a masacrului..."Trei dintre banditi imbracasera uniforma de agenti ai politiei,iar cele sapte victime,crezand ca este vorba de una din obisnuitele razii s-au grabit sa predea armele si sa se supuna ordinului de a se insira la zid.A fost un truc ingenios.Altfel gangsterii si-ar fi vandut scump pielea.In timp ce "politistii"ii aliniau pe gangsteri la zid pentru ai perchezitiona calaii in civil,care ramasesera pe coridor,unde nu puteau fi vazuti,isi scosesera pistoulul-mitraliera Thompson si arma de vanatoare cu doua tevi retezate,pe care le adusesera din masina,ascunzandu-le sub paltoane.Dupa ce si-au adus la indeplinire planul,calaii si-au predat armele "politistilor",au ridicat miinile si au fost condusi,sub amenintarea pistolului,"incet,cu pas degajat" afara din cladire,pentru a potoli banuielile eventualilor trecatori care auzisera detunaturile"

Personajul cheie,capabil sa ofere solutia sangerosului mister,era Capone.Dar inca o data, Capone putu dovedi ca este intangibil.Isi petrece iarna in vila sa din Florida si printr-o coincidenta fericita,exact la ora masacrului statea cufundat intr-o conversatie cu procurorul districtual din Miami

P.S. Pasiunea pentru subiectul cartii "Chicago sub teroare" o gasim poate la Silviu Brucan in biografia sa.
Marea Depresie Economica izbucnita atunci America ii ruinase afacerea tatalui sau si l-a determinat pe Brucan sa se intretina singur.In nenumarate interviuri Brucan avea sa afirme ca lucrul acesta ia marcat existenta
Spre sfarsitul vietii,biografia sa era a unui mare invins;deceptionat de ideologia comunista pe care a repudiat-o Brucan si-a gasit o nebanuita vocatie a profetiei
Pentru a deprinde democratia, romanii vor avea nevoie de 20 de ani", este propozitia cu care si-a inceput Brucan cariera de profet, la citeva zile de la finalul revolutiei din 89.
Nu cred ca am citit cuvinte mai simple la un politician sub care sa se ascunda o mare dragoste pentru oamenii simpli ("stupid people")
Animat de simpatie pentru oamenii simpli, in 1978, Silviu Brucan in prefata acestei carti avea sa scrie:
" In cartea lui Kenneth Asllop te intalnesti aproape exclusiv cu latura negativa si aici este punctul slab al cartii"