Președintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a anunțat intenția administrației de a atrage fonduri europene pentru a restaura castelul Banffy de la Răscruci și de a reconstitui domeniul nobiliar prin legarea acestuia de castelul din Bonțida. Această legătură se va face prin amenajarea grădinilor celor două castele, care ar costa în jur de două milioane de euro.
Castelul de la Răscruci este singura dintre fostele proprietăți ale familiei nobiliare Banffy care nu a fost supus unui proces de retrocedare. Cel de la Bonțida a fost deja retrocedat, fiind începută activitatea de restaurare, cu bani din afară, inclusiv din partea unei fundații patronate de Prinţul Charles.
Horea Uioreanu a anunțat recent că și castelul din Răscruci ar putea intra în restaurare, și a prezentat modalitatea de finanțare la care s-a gândit, în acest sens, Consiliul Județean. „Pentru biserici şi monumente istorice putem accesa circa 7 milioane de euro, conform statutului pe care îl deţine Clujul, de pol naţional de creştere. Am depus deja solicitare în sensul acesta şi pot să vă spun că din această sumă, un milion de euro vom direcţiona către Castelul din Răscruci. La această sumă se adaugă cofinanţarea noastră de încă un milion de euro. Cu un buget de 2 milioane de euro vom putea reabilita inclusiv grădina, care se întinde pe o suprafaţă destul de mare, de circa 5 hectare”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu.
...citeste mai departe
Sursa:Gazeta de Cluj
Data:30 septembrie 2013
"...ISTORIC.Domeniul de la Bonțida a fost donat familiei Bánffy de către regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387.
Se bănuiește că pe acest loc a existat o reședință nobiliară încă din secolul al XIV-lea, iar construcția la castel a început în 1437, când baronul Bánffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-și ridica o cetate, și a fost finalizată în 1543.
Prima atestare documentare a castelului datează însă din secolul XVII, când, potrivit unui raport militar (1680), exista un sistem de fortificații care înconjura conacul. Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist și cel baroc. Dionisie Bánffy (1638-1674), comite de Dăbâca și Cluj și consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I, a fost cel care a inițiat construcția ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlul arhitectului italian Agostino Serena.
Această primă clădire a fost proiectată ca un ansamblu fortificat, cu bastioane în cele 4 colțuri, un turn înalt la intrare și o grădină dispusă în sudul ansamblului. Moștenitorul său, Dionisie Bánffy al II-lea, a inițiat reconstrucția castelului, începând din 1745 în stil baroc austriac, după planurile arhitectului vienez Joseph Emanuel Fischer von Erlach. În primă fază reconstrucția s-a concentrat asupra curții de onoare din fața clădirii porții, inspirându-se din arhitectura barocă vieneză au fost create noi clădiri: manejul, grajdul, remiza și locuințele servitorilor. Tot el a dat o nouă formă castelului, sub forma a două aripi așezate în poziția literei U.
Acum va fi creat și parcul de agrement de pe malul Someșului (proiectat de Johann Christian Erass), în același stil baroc, cu alei, lac, statui și fântâni arteziene[1]. Următorul descendent Bánffy, József Bánffy, va demola în 1820 turnul de poartă, din materialul rezultat fiind ridicată o moară de apă, pusă la dispoziția sătenilor. Tot la dispoziția sa, în 1850 arhitectul Anton Kagerbauer a ridicat o nouă aripă a clădirii, perpendicular pe latura sudică a incintei castelului, totodată remodelând parcul prin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere, romantice, specific englezești. Tot în secolul XVII sculptorul Johann Nachtigall a transpus "Metamorfoza" de Ovidiu în grandioase statui de piatră care decorau poarta.
În anul 1944 trupele germane i-au evacuat pe proprietari, pentru a folosi castelul ca spital militar. Imobilul a fost serios afectat la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, când trupele germane aflate în retragere, au atacat, jefuit și incendiat întreg ansamblul.
A fost distrus întreg mobilierul, pinacoteca, bine-cunoscuta galerie de portrete și biblioteca.
Baronul Nicolae (Miklós) Bánffy, proprietarul castelului la acel moment și ultimul proprietar al castelului, inițiase o negociere a Ungariei cu România pentru ca ambele state să schimbe tabăra și să întoarcă armele împotriva Germaniei, devastarea castelului se presupune a fi o acțiune de vendetă a guvernului german la adresa baronului...citeste mai departe
Sursa:Wikipedia
VIDEO: Spukorte - Schloss Bontida
GeisterNet·
Publicat la 03.10.2013
