Schimbarea la Față (sau Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris de evangheliile sinoptice, în care Iisus din Nazaret a fost văzut de apostolii săi într-o lumină nouă pe Muntele Tabor (Matei 17:1-9, Marcu 9:2-8, Luca 9:28-36). Conform evangheliilor sinoptice Iisus a devenit strălucitor, a vorbit cu proorocii Moise și cu Ilie, fiind numit Fiul lui Dumnezeu. Interpreții Noului Testament au clasificat Schimbarea la Față drept una din minunile lui Iisus menționate în Evanghelii.[1][2][3]
Particularitatea Schimbării la Față este aceea că apostolii săi văd în Iisus din Nazaret lumina divină. Similar, conform evangheliei după Ioan, la ultimul discurs public al lui Iisus, apostolii săi au auzit „vocea lui Dumnezeu” (Ioan 12,28), în timp ce alții au auzit doar „zgomot de tunet” (Ioan 12,29).
Interpretări
Toma de Aquino a considerat Schimbarea la Față drept cea mai mare minune, în sensul că aceasta completează harul botezului și arată celor credincioși perfecțiunea vieții în Împărăția lui Dumnezeu.
Sărbătoare
- Schimbarea la față în calendarul ortodox și în cel romano-catolic se ține pe 6 august.
Sursa:Wikipedia
