Un studiu care evaluează securitatea
materialelor nucleare din lume
evidenţiază răspândirea mare a
corupţiei în România şi riscul ridicat de
producere a unor revolte sociale în
următorii doi ani, clasând Bucureştiul pe locul 44 în privinţa acestor factori
sociali, informează Mediafax. Proiectul NTI (Iniţiativa împotriva
ameninţării nucleare) evaluează
condiţiile de securitate a materialelor
nucleare în 176 de ţări, dintre care 32
deţin mai mult de un kilogram de
uraniu puternic îmbogăţit (HEU) sau plutoniu, elemente care pot intra în
compoziţia bombei atomice, iar 144
mai puţin de un kilogram de astfel de
materiale. România se încadrează în
cea de-a doua categorie. Cercetarea a fost realizată folosindu-se
date publice, în funcţie de cinci criterii: - cantitatea de HEU şi de plutoniu de
care dispune ţara respectivă şi
numărul de depozite de stocare
- protecţia instalaţiilor şi
transporturilor
- transparenţa şi aplicarea normelor internaţionale
- capacitatea şi voinţa statului respectiv
de a aplica aceste norme
- factori sociali ca stabilitatea politică,
existenţa unor grupări dornice să
achiziţioneze materiale nucleare şi corupţia. Cele 144 de ţări care dispun de mai
puţin de un kilogram de material
nuclear sunt evaluate în funcţie de
ultimele trei criterii. În clasamentul global al acestor 144
de ţări, România se află pe locul cinci,
cu un scor total de 92 de puncte din
100, fiind la egalitate cu Letonia şi
Lituania şi urmată de Slovacia. Bulgaria
se află pe locul 11, iar Republica Moldova pe locul 46, la egalitate cu
Kenya şi Nigerul. Dacă în cazul primelor două criterii
(respectiv transparenţa şi aplicarea
normelor internaţionale şi capacitatea
şi voinţa statului de a aplica aceste
norme), România obţine scorul maxim
de 100 de puncte, la cel de-al treilea (factorii sociali) obţine 60 de puncte
din 100, clasându-se pe locul 44. În
comparaţie cu celelalte ţări membre UE
(16) care se încadrează în cele 144 de
state ce deţin mai puţin de un kilogram
de plutoniu sau uraniu puternic îmbogăţit, România se clasează pe
penultimul loc, înaintea Greciei. Dintre
celelalte 32 de ţări, doar Italia (dintre
ţările membre UE) obţine un scor mai
mic decât România în ceea ce priveşte
factorii sociali. În cadrul factorilor sociali, România
obţine scoruri mici în ceea ce priveşte
răspândirea corupţiei, unde se află sub
medie, pe locul 44 din 144 de ţări (cu
un scor de 25 de puncte) şi pe ultimul
loc în UE, la egalitate cu Grecia. Scoruri modeste obţine şi în privinţa stabilităţii
politice, clasându-se pe locul 35 la
nivel mondial şi pe locul 11 în UE, la
egalitate cu Irlanda, Estonia şi Spania. Astfel, în ceea ce priveşte riscul
apariţiei unor revolte sociale
(demonstraţii de amploare, greve,
tensiuni interetnice, rasiale sau
religioase) care ar putea afecta
capacitatea Guvernului de a asigura protecţia materialelor nucleare,
România se încadrează în categoria
ţărilor cu risc crescut de revolte, alături
de Portugalia şi Irlanda. Sursa:Antena 3.
VIDEO:Machu Picchu 360 desde la entrada, enero 2012
Încărcat de
joseviteri în data de 10.01.2012
