"In perioada de constructie a socialismului, cadrele decid totul“
I.V.Stalin
Oare cati dintre brasoveni stiu ca Brasovul intre 8 septembrie 1950 şi 24 decembrie 1960 s-a numit Oraşul Stalin, după Iosif Vissarionovici Stalin, şi a fost capitala regiunii cu acelaşi nume?
Prin Decretul nr. 12 din 1956, numărul regiunilor s-a redus la 16, dar Regiunea Stalin a rămas neschimbată. În 1960, denumirea regiunii şi a oraşului reşedinţă sunt schimbate înapoi în Braşov.
Un banc din epocă spunea că această onoare i-ar fi fost rezervată iniţial municipiului Sibiu, dar comuniştii ar fi realizat că nu se făcea ca omul să ceară la alimentară „salam de Stalin”.
Un alt banc spunea ca brasovenii erau de acord ca orasul lor sa poarte numele de Stalin cu conditia ca discursurile Marelui Conducator sa se numeasca "brasoave"!
Dincolo de aspectul anecdoctic Brasovul a trait o mare drama: schimbarea identitatii prin sovietizare fortata.
Era soarta unui popor tratat ca un invins de statuia soldatul sovietic ce a stat multi ani in parcul central al Brasovului.
Muntele Tampa a fost plantat cu literele stalin,formate din vegetatie de foioase intercalate printre brazi
"Magnetismul deosebit al Tâmpei nu este numai pluvial, exista si un magnetism optic. Circulând prin oras, câmpul visual îti este baricadat de masivitatea formei abrupte a acestui ciudat munte, care capata noaptea un romantism de început de lume. Importanta sa vizuala a fost speculata cel mai mult în vremea când orasul a purtat numele dictatorului sovietic Stalin. Atunci, pe Tâmpa era inscriptionat agresiv acest nume cu ajutorul unor pâlcuri de brazi plantati special. S-a încercat si în acest mod impregnarea fricii în subconstientul brasovenilor." (Gabriel Stan-artist plastic brasovean)
Industrializarea Brasovului a fost inceputa in perioada cand Brasovul se numea Stalin.
Obligati sa renunte la fabrica de avioane,brasovenii s-au apucat sa construiasca tractoare si camioane.
O delegatie sovietica de oameni ai muncii in orasul Stalin nu putea sa treaca neobservata de ziaristii de la "Scanteia".Iata cum a fost descrisa in numarul din 28 octombrie 1950:
"Delegatia de stahanovisti sovietici venita in tara noastra cu prilejul Lunii Prieteniei Romano-Sovietice a vizitat miercuri orasul Stalin.
La uzinele „Steagul Rosu“ muncitorii, tehnicienii si functionarii au intampinat cu entuziasm pe stahanovistii Pavel Bakov, vestitul strungar M.I. Nikisin, maistru sondor, laureat al premiului Stalin si A.D. Abundov, presedintele Comitetului Central al sindicatului muncitorilor din industria petrolifera din Uniunea Sovietica.
Strungarul stahanovist P. Bakov s-a interesat de metodele folosite de strungarii fruntasi din sectorul rulmenti si masini-unelte de la „Steagul Rosu“, dandu-le pretioase indicatii cu privire la o mai justa aplicare a metodei sovietice de taiere rapida a metalelor.
In fata unui mare numar de muncitori si tehnicieni, el a facut apoi o demonstratie practica la strungul tov. Vlad Emeric. Desi masina nu era in bune conditiuni de functionare, fiind defect unul din cele doua pinioane de cuplat, stahanovistul a obtinut un stralucit rezultat (...).
Stahanovistii sovietici V.V. Koroliov, zidar, laureat al Premiului Stalin si V.V. Blajenov, initiatorul miscarii cincisutiste, laureat al Premiului Stalin au vizitat santierul nr. 1 „Sovromconstructie“. V.V. Koroliov a facut o demonstratie de zidarie.
Stahanovistii sovietici Lidia Kononenko si I.A. Filimonov au vizitat fabrica „Partizanul Rosu“, trecand din sectie in sectie. Stahanovistii sovietici s-au interesat indeaproape de conditiile de munca si metodele pe care le folosesc muncitorii textilisti din aceasta fabrica. Cei doi stahanovisti au vizitat apoi coltul alegatorului unde au intalnit pe tovarasa Cirica Maria, candidata pentru Sfatul Popular. Apoi au vizitat caminul de zi, cresa, clubul etc.
Articolul „Stahanovistii sovietici au vizitat orasul Stalin“ (Brasov – n.r.), publicat in Scanteia din 28 octombrie 1950
Intr-o publicatie electronica a diasporei gasim o amintire a unui evreu plecat de tanar din Romania. Iata cum era perceputa, atunci, schimbarea numelui orasului:
"O alta amintire legata de Stalin: calatorind dela Brasov, (denumit atunci Orasul Stalin), spre Bucuresti, m-am intalnit in tren cu o veche cunostinta, inginerul Zuckman, inginer sef al trustului de constructii Nr. 1 si, evident, membru de partid. Tot stand de vorba, mi-am exprimat mirarea ca s-a ales un oras istoric, ca Brasovul, pentru a i se da numele "Orasul Stalin". Nu era preferabil sa se aleaga un oras nou, sau un oras muncitoresc, ca, de exemplu, Petrosani, Uricani, sau Petrila? Ca sa nu mai vorbim ca denumirea Orasul Stalin este straina spiritului limbii romane, nu ca Stalingrad, Leningrad, Kaliningrad, in limba rusa. Interlocutorul meu a protestat vehement impotriva insasi a intrebarii, sustinand ca numai un oras mare si important ca Brasovul putea avea cinstea de a se numi Orasul Stalin.
"Noi suntem vechea generatie, legata de prejudecati burgheze. Copiii si nepotii nostri nu vor sti ca a existat numele Brasov, iar Orasul Stalin va fi pe veci numele acestui frumos oras."
In biblie se spune cui ii este dat darul profetiei. Este sigur ca inginerul Zuckman nu avea acest dar!
http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=6310Moarte lui Stalin pe 6 martie 1953 nu a dus automat la revenirea numelui orasului.
Era perioada cand pentru o gluma,un banc sau pur si simplu pentru ca ascultai posturi ca Vocea Americii.BBC sau Europa Libera riscai puscaria.
Iata cum este descris evenimentul intr-un jurnal personal de Pericle Martinescu, scriitor din generatia lui Mircea Eliade:""La Bucuresti, fireste, e jale oficiala. Dar bucurestenii se bucura. Cu toate ca a fost sistata vanzarea bauturilor alcoolice - ca sa nu se imbete lumea de bucurie - am vazut in tramvai un cetatean beat care abia se mai tinea pe picioare. Duhnea a vin de la o posta. La o statie a coborat. A murit parintele nostru, a apucat el sa spuna si buf! a cazut de pe scara vagonului. Dar s-a ridicat repede si in timp ce tramvaiul se pregatea sa porneasca, cetateanul saluta din mijlocul strazii vehiculul si multimea din el cu un Ura! prelung si semnificativ. Nimeni n-a zis nimic dar toata lumea l-a aprobat."
Pentru romani, dar nu numai pentru ei, disparitia lui Stalin a insemnat incheierea celei mai infricosatoare decade din istoria lor contemporana (1948-1953) si apogeul rusificarii.
Dupa moartea lui Stalin va incepe o slabire a opresiunii. Insa vor mai trece opt ani pana cand orasul Stalin sa redevina Brasov.
In 1985 poetul de origine romana Ioan Flora va publica un poem parabola tulburator:
Lupta voluntară a pompierilor cu incendiul
La Fabrica de confecţii Stalin,
din strada Stalin, din oraşul Stalin,
izbucnise în luna Stalin a anului Stalin
Marele Incendiu Stalin.
Pompierii de la Asociaţia pompierilor voluntari Stalin
sosiseră cît ai bate din palme
cu roşiile lor vehicule Stalin,
cu nemărginitele, cu feericele, cu voluntarele lor
furtunuri şi căşti Stalin
şi reuşiseră să stingă în timp record
Marele Incendiu Stalin.
Elevii de la şcoala generală Stalin,
din cartierul, din Piaţa Stalin,
înmînaseră mai apoi, îngenunchind pînă la pămînt,
vajnicilor pompieri mari buchete de trandafiri
şi garoafe.
Era o atmosferă de reală însufleţire Stalin
şi-n ochii trecătorilor apăruseră scînteind
uşoare şuviţe de lacrimi.
Poemul „traduce” ceea ce omul nostru a ştiut dintotdeauna: cui pe cui scoate! E firesc aşadar că anume „Pompierii de la Asociaţia pompierilor voluntari Stalin” sînt chemaţi să stingă „Marele Incendiu Stalin” – cu instrumentele din dotare („cu roşiile lor vehicule Stalin,/ cu nemărginitele, cu feericele, cu voluntarele lor/ furtunuri şi căşti Stalin”). Intuiţia poetului merge mult mai departe decît a îndrăznit să se aventureze dictonul popular – odată cuil scos, se instaurează… „o atmosferă de reală însufleţire Stalin”! Şi atunci chiar că-ţi vine să te întrebi dacă merita stins „Marele Incendiu Stalin” doar ca să se primenească atmosfera într-una de „reală însufleţire Stalin”?
Nu pot sa inchei acest articol decat cu inceputul:
Oare cati dintre brasoveni stiu ca Brasovul intre 8 septembrie 1950 şi 24 decembrie 1960 s-a numit Oraşul Stalin, după Iosif Vissarionovici Stalin, şi a fost capitala regiunii cu acelaşi nume?

Monumentul ostasilor sovietici din Parcul Central

Orasul Stalin.Vedere generala.

Orasul Stalin.Vedere din centru.

Biserica Neagra din orasul Stalin

Orasul Stalin Vedere spre Cetatuia

Orasul Stalin.Turnul Alb.

Moartea lui I.V.Stalin.