"Codana" Elena Udrea, ascunsă prin interviurile răcoroase ale Monitorului de Neamţ"
Monitorul de Neamţ, sau de Roman, pentru că din siglă nu se poate delimita clar al cui este, nu poate fi considerat un site umoristic, pare mai degrabă cuminţel. Are un aer de ştiri un pic răsuflate, pe care toată lumea le-a citit deja, şi, pare împăcat cu soarta lui, uşor provincială.
Şi totuşi, campania electorală, al cărei start oficial nu a fost dat încă, dar care e mai prezentă ca oricând în societate, îi poate aduce consacrarea printre cititorii care vor să râdă pe săturate
Plecată în pelerinaj pentru a convinge alţi alegători s-o ştampileze, ajunsă într-un apartament de bloc din prăfuitul târg moldav, Elena Udrea se pare că a umplut aerul cu sentimentalism ieftin , unica explicaţie pentru interviul prin care încearcă să obţină simpatia publică. Interviul e foarte aproape de "oracolele" completate şi citite cu entuziasm de elevii din secolul trecut, reporterul, un mare amator de întrebări puerile şi naive, iar Udrea, aceeaşi femeie simplă, din popor, care coase, calcă, găteşte, asortată cu "vuitonul" de serviciu...(...)
Elena Udrea aşa cum e
Reporter: Cît de departe sînt anii în care „codana“ Elena Udrea se ascundea sub umbra răcoroasă al vreunui tei din crîngul de la Buzău, atunci cînd iesea de la cursurile Liceului „B. P. Hasdeu“, pentru a se plimba de mînă cu un băiat care-i recita poezii de dragoste?
Elena Udrea: Vremurile în care mă plimbam în Crîng, primăvara pe sub pomii plini de flori, toamna călcînd pe un covor de frunze arămii fosnind romantic la fiecare pas, vremurile adolescentei, sînt astăzi departe. Cîteodată un miros, o lumină, o culoare, mi le aduc aproape, pentru o secundă. Dar, din păcate, nimic nu mai poate fi la fel. Băieti care să-mi recite poezii de dragoste, la vremea aceea nici nu se punea problema să existe. Am primit o educatie conservatoare, întîi trebuia să termin liceul, apoi prietenii.
Rep.: Care e poezia de dragoste pe care o păstrează si acum într-un coltisor al sufletului, ca pe o taină ce o ascunzi de toti cei din jur? Si cum arăta colegul care i-a recitat-o prima oară?
E.U.: Si eu am trăit dramatic adolescenta, ca fiecare. Si mie mi s-a părut că descopăr lumea. Si eu mi-am pus întrebări despre dragoste, despre viată, despre adevăr etc., cu sentimentul că
nimeni nu a aflat răspunsurile pînă la mine.
Data:1 noiembrie 2012
Integral pe jurnalul.ro
Şi totuşi, campania electorală, al cărei start oficial nu a fost dat încă, dar care e mai prezentă ca oricând în societate, îi poate aduce consacrarea printre cititorii care vor să râdă pe săturate
Plecată în pelerinaj pentru a convinge alţi alegători s-o ştampileze, ajunsă într-un apartament de bloc din prăfuitul târg moldav, Elena Udrea se pare că a umplut aerul cu sentimentalism ieftin , unica explicaţie pentru interviul prin care încearcă să obţină simpatia publică. Interviul e foarte aproape de "oracolele" completate şi citite cu entuziasm de elevii din secolul trecut, reporterul, un mare amator de întrebări puerile şi naive, iar Udrea, aceeaşi femeie simplă, din popor, care coase, calcă, găteşte, asortată cu "vuitonul" de serviciu...(...)
Elena Udrea aşa cum e
Reporter: Cît de departe sînt anii în care „codana“ Elena Udrea se ascundea sub umbra răcoroasă al vreunui tei din crîngul de la Buzău, atunci cînd iesea de la cursurile Liceului „B. P. Hasdeu“, pentru a se plimba de mînă cu un băiat care-i recita poezii de dragoste?
Elena Udrea: Vremurile în care mă plimbam în Crîng, primăvara pe sub pomii plini de flori, toamna călcînd pe un covor de frunze arămii fosnind romantic la fiecare pas, vremurile adolescentei, sînt astăzi departe. Cîteodată un miros, o lumină, o culoare, mi le aduc aproape, pentru o secundă. Dar, din păcate, nimic nu mai poate fi la fel. Băieti care să-mi recite poezii de dragoste, la vremea aceea nici nu se punea problema să existe. Am primit o educatie conservatoare, întîi trebuia să termin liceul, apoi prietenii.
Rep.: Care e poezia de dragoste pe care o păstrează si acum într-un coltisor al sufletului, ca pe o taină ce o ascunzi de toti cei din jur? Si cum arăta colegul care i-a recitat-o prima oară?
E.U.: Si eu am trăit dramatic adolescenta, ca fiecare. Si mie mi s-a părut că descopăr lumea. Si eu mi-am pus întrebări despre dragoste, despre viată, despre adevăr etc., cu sentimentul că
nimeni nu a aflat răspunsurile pînă la mine.
Data:1 noiembrie 2012
Integral pe jurnalul.ro
Post Scriptum.Am ales sa preiau pe blog acest articol tendentios pentru ca imi evoca amintiri placute.Cu ceva ani in urma,tot in acelasi ziar,"Monitorul de Neamt si Suceava"aparea un material "la comanda",despre o persoana oarecare,un articol laudativ,gen "omagiu conducatorului iubit". Iti era greata pentru ca iti lasa impresia ca esti in Coreea de Nord.
Cineva,in mod anonim desigur,a postat la comentarii un articol tot despre persoana respectiva,articol care explica cu lux de amanunte,afacerile cu iz penal si care desigur putea interesa o institutie cum ar fi,de exemplu, DNA!
Am apreciat gestul ziaristilor de la Monitorul de Neamt si Suceava ca nu au cenzurat (sters) comentariul respectiv.
Dintr-o data,articolul laudativ citit impreuna cu articolul anonim se intr-o alta lumina.
Aparitiile in presa ale Elenei Udrea imi starnesc amintiri placute!
Publicat în 31.10.2012 de ElenaUdreaOficial1
