VIDEO Povestea medicului român care a transformat boala în subiect de film

Adevarul [28/06/2014] În urmă cu 115 ani, în iunie 1899, la Paris ajungea un film realizat, cu un an înainte, într-un spital din Bucureşti. Autorul acestuia, un doctor român, extrem de apreciat în cercurile intelectuale din Europa, inova domeniul medical. Considerat şi astăzi autorul „primului film ştiinţific“, Gheorghe Marinescu folosea abia inventata artă a cinematografiei pentru a exemplifica mişcările unor pacienţi bolnavi E ceva straniu în aceste imagini. Ceva desprins parcă dintr-un film dadaist sau suprarealist, un fel de exerciţiu construit la limita absurdului. Până la urmă cum ar putea fi catalogată înşiruirea unor secvenţe în care un domn, îmbrăcat într-o pijama de culoare deschisă, merge de la un capăt la celălalt al cadrului de filmare? Sau nişte bătrâni, dezbrăcaţi complet, care se târăsc de la stânga spre dreapta, primul ajutându-se de un baston, în timp ce ceilalţi se străduiesc cu dificultate să-l urmeze? În fine, ce sens ar avea să prezinţi într-un film o femeie care se deplasează cu aceeaşi greutate ca şi predecesorii, ţinându-şi piciorul stâng depărtat de corp, de parcă ar exersa pasa cu latul într-un meci de fotbal? Toate aceste imagini fac parte dintr-o trilogie cinematografică, realizată în perioada 1898-1901. Oraşul era Bucureşti, iar decorul, ce semăna mai degrabă cu o curte tipică a unei gospodării din cel mai îndepărtat ungher al României, era actualul Spital „Sfântul Pantelimon" din Capitală. În spatele camerei se afla un medic şi profesor, cunoscut la acel moment în cercurile intelectuale din Bucureşti, invitat la conferinţe prin Europa şi citat în lucrări de specialitate. Numele său era Gheorghe Marinescu. Iar cele 2 minute şi 6 secunde, durata integrală pe care se întind cele trei filme, este considerată şi astăzi unul dintre momentele de graţie ale invenţiei cinematografiei. Despre Gheorghe Marinescu, în România, se ştiu puţine spre deloc. Puţini au aflat, bunăoară, că producţiile sale cinematografice au fost lăudate chiar de către fraţii Lumière. Sau că aceleaşi producţii sunt considerate, la un nivel covârşitor, primul exemplu de film ştiinţific realizat vreodată în lume. La Bucureşti, singura menţiune a existenţei omului de ştiinţă era o Casă Memorială, situată în zona Pieţei Universităţii. Aceasta nu mai există însă astăzi, fiind înlocuită de un cabinet medical. Iar camera de filmare folosită în perioada 1898-1901, scrisorile de la Auguste Lumière sau schiţele ştiinţifice sunt îngropate, undeva în interiorul Muzeului de Istorie al Bucureștiului.            [cititi articolul complet în Adevarul]